Comisia Europeană și Banca Central Europeană au solicitat autorităților române să modifice statutul Băncii Naționale a României (BNR) astfel încât reprezentanţii Ministerului Finanţelor să nu mai poată participa la şedinţele de politică monetară ale Băncii Centrale apreciind că este prea mare riscul unor influenţe politice. De asemenea, cele două instituții au solicitat introducerea unei prevederi exprese vizând blocarea oricărei încercări a Guvernului de a influenţa deciziile Băncii Naţionale. Aceste cerințe apar într-un document al Comisiei Europene dezvăluit de senatorul Florin Cîțu. „CE şi BCE cer o serie întreagă de modificări la statul BNR (90% din statut) care au un singur scop: să întărească independenţa politicii monetare faţă de intervenţia politicului. Lucrurile au devenit foarte serioase”, spune politicianul. Cîţu susţine că în 2018, doar unul din cele cinci criterii necesare pentru aderarea la zona euro mai este îndeplinit în condiţiile în care în 2016 erau îndeplinite 3 criterii. România nu îndeplinește toate condițiile formale pentru aderarea la zona euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2018 publicat de Comisia Europeană, document care evaluează progresele înregistrate de statele membre în direcţia aderării la zona euro.
Tabloul României este unicat în UE. Avem creșteri la ambele deficite, bugetar și cont curent, în ciuda creșterii economice record de anul trecut. În plus, inflația a trecut de 5% iar investițiile sunt la un nivel minim. România are cel mai scăzut nivel al veniturilor bugetare în PIB, în jur de 25%, în timp ce restul statelor au peste 30%. De asemenea, România e singura țară din UE care a avut stagnare economică în primul trimestru. La capitolul deficit bugetar, riscăm să sărim de 3%, atât cât trebuie să fie maxim, conform Tratatului de guvernanță fiscală. Cheltuielile statului au crescut cu 22% anul acesta, iar veniturile sunt aproape nemișcate. În aceste condiții, bariera de 3% va fi sărită pentru că anul trecut n-am oprit cu deficitul la 2,88%. Inflația este în acest moment de 5,2%. Aceasta ar trebui să fie mai mică sau egală cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri ai UE. Ceea ce este exclus. În ceea ce privește dobânzile pe termen lung, acestea nu pot trece decât cu două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE. Mai mult ca sigur, este exclus ca acest lucru să se întâmple în prezent. În schimb, la capitolul cursului de schimb vedem un leu tot mai slăbit. În ceea ce privește datoria publică, România se încadrează în limitele de convergență (stabilite la 60% din PIB) însă pe termen lung este o mare problemă pentru că ne împrumutăm tot mai mult.
„România nu poate adera la zona euro până când statutul BNR nu este modificat, aşa cum cer BCE şi CE. România nu poate să facă modificările la statut cu o lună înainte de a încerca să între în ERM. Nu. Statutul trebuie modificat cât mai repede, în 2018. Atlfel, România va rămâne mulţi ani în afara zonei euro şi a spaţiului Schengen”, avertizează parlamentarul liberal. Mecanismul European al Ratelor de Schimb (European Exchange Rate Mechanism – ERM-) a fost un sistem introdus de către Comunitatea Europeană în martie 1979, ca parte a Sistemului Monetar European (EMS), pentru a reduce variabilitatea cursului de schimb și pentru a atinge stabilitatea monetară în Europa, în pregătirea pentru Uniunea Economică și Monetară precum și introducerea unei monede unice, euro, care a avut loc la 1 ianuarie 1999. După adoptarea monedei euro, atenția a fost schimbată către legătura dintre monedele țărilor din afara zonei euro și euro (având ca un punct central moneda comună). Scopul a fost de a îmbunătăți stabilitatea a acestor monede, precum și de a obține un mecanism de evaluare pentru potențialii membri ai zonei euro. Acest mecanism este cunoscut sub numele de ERM2.
Hei, saracii, adica vor sa fie independenti ! Pai leul este moneda nationala. Nu se incadreaza la „tradare”?
un singur scop: dependenţa totală a politicii monetare româneşti faţă de intervenţia politică a berlinului…
Mai interesante ar fi fost totuși opiniile exprimate de parlamentarii de la Bruxelles referitoare la activitatea băncilor naționale și la organizarea și funcționarea lor , precum și la atribuțiile parlamentelor naționale referitoare la reglementarea activităților băncilor naționale ?
Nu legati Schengenul de zona euro! E o marlanie de proportii, un motiv inventat ca sa ne tina in afara spatiului Schengen. In rest, sa le traiasca masoneria si Comisia Trilaterala, care il tine in brate pe Isarescu, deranjat in ultima vreme de obraznicia politicienilor romani care au indraznit sa il cheme sa dea explicatii. Astia chiar au impresia ca ne simtim bine pe post de hartie igienica a Europei?!
Nu vrem Euro sacalilor. Stim ce inseamna asta. E destul sa ne uitam la Grecia. Ne amenintati cu schengen? banditilor!
Povesti pentru prosti! La fel ca în problema Schengen, motive pentru dat mooye și luat banii la romani. Unora le place, de exemplu lui Câță?
Valabil numai pentru Romania!
Cit tupeu au tradatorii de tara si neam!
Pina acum protejau Justitia din Romania si acum o catalogheaja drept stalinista!Rusine tradatori romani din tara,caci este opera voastra!