Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) programează la fiecare final de lună câte un eveniment în cadrul căruia muzica dezvăluie povestea unei hărți din vremuri îndepărtate.
Azi, de la ora 18.00, este anunțat un nou eveniment al stagiunii „Cartografii sonore“ în saloanele Muzeului din Strada Londra nr. 39. Harta în jurul căreia se adună invitații evenimentului va fi „Europa Tabula IX“, realizată de Gerardus Mercator în secolul al XVI-lea. Potrivit unui comunicat de presă, ediția hărții aflate în colecția muzeului bucureștean a fost tipărită în 1578, cel mai probabil la Amsterdam: „Ea prezintă a noua hartă a Europei așa cum a fost concepută de Ptolemeu în secolul II d.Chr., și anume Panonia, Tracia și Dacia, litoralul Mării Negre și strâmtorile Bosfor și Dardanele. Mai multe despre apariția acestei hărți va spune istoricul Silviu Anghel, în deschiderea evenimentului“. Reprezentanții muzeului promit că harta prezentată în acest eveniment va deveni, ca și până acum, harta lunii următoare la MNHCV și va beneficia de o expunere aparte. De altfel, legătura dintre muzică și autorul hărții nu este deloc forțată. Ptolemeu este autorul alexandrin al primei descrieri sistematice a întregii lumi cunoscute și a lăsat și lucrarea „Harmonik“, în care prezintă teorii ale muzicii bazate pe sistemul pitagoreic al numerelor. Concertul, inspirat și de această dată de istoria hărții, va cuprinde recitaluri de harpă, instrument preferat de antichitate, va purta auditoriul pe meleagurile muzicii vechi și, în final, romantice, prin dansuri românești.
Europa Tabula IX realizată de Gerardus Mercator în secolul al XVI-lea
Sunet și gust
Acordurile care vor adăuga o dimensiune sonoră călătoriei în trecutul cartografic vor fi interpretate de elevi ai Colegiului Național de Muzică „George Enescu“: Andrei Olaru la harpă și Valentin Dimitrie Simion la violoncel, coordonați de Raluca Stratulat, profesorul lor, dar și una dintre cele mai cunoscute violoniste ale noului val de muzici contemporane.
Programul va cuprinde lucrări de F.M. Veracini, D. Scarlatti, B. Marcello, C. Debussy, B. Bartók. „Pentru completarea experienței, la final de eveniment va avea loc o degustare de vinuri dintr-o regiune descrise de hartă: Dacia și terasele Dunării“, arată comunicatul din partea muzeului. Prețul biletului de intrare la Muzeu este de 8 lei, vizitatorii fiind îndrumați să facă o rezervare din timp, pentru că locurile sunt limitate. Stagiunea „Cartografii sonore“ este o inițiativă a MNHCV și UCIMR, un proiect derulat prin programul „Oportunități la tine acasă“ dedicat tinerilor muzicieni excepționali, program prin care tineri artiști găsesc oportunități reale de afirmare pe scenele din România.
Geografia istoriei
După succesul primelor evenimente, organizatorii promit să aducă în continuare în atenția publicului o nouă perspectivă inedită asupra vizitei la muzeu, în apropierea hărților vechi, unde istorii, mentalități, coduri estetice și alte valori ale societăților care s-au succedat de-a lungul vremurilor pot fi descifrate printr-o privire nouă. Directorul MNHCV, Cristina Toma, arătă la deschiderea Stagiunii: „La MNHCV, publicul va găsi o colecție unică în România și rară în lume. Ne propunem să devină un spațiu de întâlnire al artelor, științelor și culturii, un centru de studiu al hărților preferat atât de către specialiști, cât și de către publicul larg“. Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume, în general hărțile fiind asimilate muzeelor de istorie sau militare, în timp ce cărțile sunt apanajul bibliotecilor. Muzeul deține o colecţie de peste 750 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile române, dar și țările Europei și alte continente; cea mai veche hartă din colecție este o xilogravură (gravură în lemn) din anul 1525, ce reprezintă Europa Centrală, cu regiunile Ungariei, Prusiei, Rusiei, Valahiei şi Poloniei. Găzduit într-o clădire construită în perioada interbelică, într-un stil ce aduce aminte de palatele venețiene de secol XV, Muzeul își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.