Calea spre escaladarea nucleară

La presiunea aliaților din NATO, Statele Unite au inclus noi nuanțe în strategia nucleară, înlocuind formularea că ”singurul scop” al armelor nucleare americane este descurajarea atacurilor nucleare asupra SUA și a aliaților cu formularea care arată că această descurajare este ”scopul fundamental”. Noua formă a ”Posturii Nucleare” a SUA lasă deschisă varianta în care Statele Unite pot folosi arma nucleară, nu doar să se folosească de arsenalul nuclear ca mijloc de descurajare.

Financial Times notează că, în cazul în care ar fi fost menținute vechile formulări cum că Statele Unite vor folosi armele nucleare doar cu scopul descurajării și doar ca răspuns la un atac cu arme nucleare s-ar fi creat ”un nivel inacceptabil de risc”, din cauza capabilităților non-nucleare care sunt dezvoltate de alte state și care ar putea duce la lovituri grave asupra Statelor Unite și a aliaților lor.

”Postura Nucleară” a SUA din 2022, un document publicat pe 27 octombrie însă elaborat înaintea invaziei ruse în Ucraina și prezentat Congresului în luna martie, nu arată care sunt acele amenințări non-nucleare care ar putea duce la o reacție nucleară a Statelor Unite, însă poate fi vorba despre armele hipersonice din arsenalul Rusiei și al Chinei, împotriva cărora Statele Unite nu au arătat încă, cel puțin la nivel public, că ar avea sisteme de apărare.

”Postura Nucleară” din 2022 mai atrage atenția că procesul de modernizare a arsenalului nuclear este prea lent.

Între timp, Finlanda, care în scurt timp va deveni țară membră NATO, arată că ”angajamentul” pe care și-l va asuma față de Alianță nu va conține ”restricții la nivel național” în ce privește armele nucleare. Cel puțin așa relatează cotidianul finlandez Iltalheti, preluat de Newsweek, care citează surse din Ministerele Apărării și Externelor de la Helsinki. Sursele au precizat că Finlanda va permite tranzitul armelor nucleare pe teritoriul țării și că în Finlanda vor putea fi înființate baze militare NATO. Cotidianul finlandez amintit speculează că angajamentul guvernului de la Helsinki ar putea lăsa deschisă și varianta ca Finlanda, care va fi țara NATO cu cea mai lungă frontieră cu Rusia, să găzduiască arme nucleare americane.

În cursul lunii octombrie, guvernul de la Varșovia a arătat că au avut loc discuții exploratorii cu Washingtonul pentru ca Polonia să găzduiască arme nucleare americane. Guvernul SUA nu a confirmat existență acestor discuții.

Pe 27 octombrie, în timp ce oficialii ruși proaspăt numiți în regiunile din sudul Ucrainei anexate de Federația Rusă  se retrăgeau din fața ofensivei ucrainene, Moscova a avertizat că Statele Unite ar putea fi atrase direct în acest conflict și că Rusia ar putea ataca sateliții comerciali americani care sunt folosiți acum în scop militar în Ucraina.

”Infrastructura cvasi-civilă poate deveni o țintă legitimă”, a spus Konstantin Voronțov, șeful departamentului pentru neproliferare și controlul armamentului din Ministerul rus de Externe. Presa occidentală consideră că acesta este un avertisment pentru miile de sateliți Starlink (deținuti de compania SpaceX, a lui Elon Musk), care s-au dovedit decisivi pentru armata ucraineană în cursul luptelor. Miliardarul Musk a avertizat că nu va putea finanța pe termen nelimitat operarea acestor sateliți în folosul armatei ucrainene.

Nu este pentru prima dată când Voronțov a lansat asemenea avertismente. În urmă cu o lună, el a avertizat că Rusia ar putea lovi sateliții folosiți de Ucraina în conflict. În declarația făcută la ONU, Voronțov nu a specificat că ar fi vorba despre sateliții Starlink.

În urmă cu o zi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat că Washingtonul urmărește o escaladare ”nechibzuită și nebunească” în Ucraina. ”Cu cât SUA sunt mai absorbite în susținerea militară a regimului de la Kiev, cu atât crește riscul provocării unei confruntări militare directe între cele mai mari puteri nucleare, cu consecințe catastrofale”, a spus Zaharova.