Canada a devenit luni primul stat care se retrage din Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor degaze cu efect de seră, afirmând că acest acord „nu funcţionează”, din cauza neparticipării celor mai mari poluatori-Statele Unite si China- şi că „platforma de la Durban” este viitorul, transmite Mediafax.ro.
La întoarcerea de la conferinţa privind schimbările climatice desfăşurată în Africa de Sud, ministrul canadian al Mediului Peter Kent a justificat această decizie prin riscul pe care Canada îl are de a plăti penalizări de 14 miliarde de dolari dacă va susţine în continuare Protocolul.
Protocolul de la Kyoto, semnat în 1997 şi intrat în vigoare în 2005, era singurul contract juridic util privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, aflate la originea încălzirii globale.
Prin termenii acestui acord, Canada se angaja să reducă emisiile în 2012 la 6 la sută în raport cu nivelul din 1990, însă, din contră, nivelul emisiilor a crescut. Instaurat în 2006, guvernul conservator condus de Stephen Harper a respins deschis obligaţiile acordului şi denunţa „greşeala” guvernului liberal de a îl semna.
În schimb, Canada a promis să reducă emisiile la 17 la sută până în 2020 în raport cu nivelul din 2005, ceea ce reprezintă un efort mai redus şi insuficient, conform ecologiştilor.
Amintind prezenţa sa la conferinţa despre climă de la Durban, Kent a afirmat că platforma pregătită de această întâlnire „reprezintă o cale pentru progres” aşa cum Protocolul de la Kyoto nu a fost, în opinia Canadei.
Kyoto „nu include ţările cu cele mai multe emisii, Statele Unite şi China şi astfel nu poate funcţiona”, a continuat acesta pentru presa din Ottawa.
Protocolul „nu este o cale către o soluţie globală la schimbările climatice, este un obstacol”, a afirmat ministrul canadian.
„Considerăm că un nou acord cu constrângeri juridice pentru toţi marii poluatori ne permite, ca ţară, să creăm noi locuri de muncă şi să avem creştere economică, aceasta fiind calea de urmat”, a mai adăugat Kent, afirmând că această poziţie a Canadei are o susţinere în creştere din partea Uniunii Europene, a Australiei, a Noii Zeelande, Japoniei şi Rusiei, precum şi din partea unor ţări mai puţin dezvoltate şi grupul de 43 de ţări insulare.
Ministrul a revenit asupra costului ridicat pe care respectarea acestui acord îl impune ţării sale. Pentru a atinge obiectivele Protocolului, afirmă acesta, Canada ar trebui să interzică toate automobilele cu motor, să „închidă” sectorul agricol şi „să sisteze căldura în toate casele, birourile, spitalele şi uzinele” ţării.
Canada riscă, potrivit acestuia „pierderea a milioane de locuri de muncă sau transferul a 14 miliarde de dolari din banii contribuabililor canadieni către alte ţări, reprezentând 1.600 de dolari pe familie, fără a avea un impact asupra mediului”.
Estimarea lui Kent asupra costului ridicat pentru ţară a Protocolului de la Kyoto a fost imediat criticată de un parlamentar al opoziţiei, Megan Leslie (Noul partid democrat, stânga) care afirmă că acest cost este „inventat”.
Negocierile maraton de la Durban privind climatul, care s-au aflat iniţial în pragul dezastrului, au rezultat duminică cu decizia iniţierii unui acord în 2015 care va cuprinde toate ţările în lupta contra încălzirii globale.
Totuşi, problema crucială pentru viitorul acord, caracterul său juridic, a rămas neclară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.