Aromâna – dialect al limbii române sau limbă de sine stătătoare? Istoria unei controverse semnată de Nicolas Trifon (Editura Vremea, București, 2023) este o antologie incluzînd contribuții de Nicolas Trifon, Theodor Capidan, Alexandru Gica, îngrijitorul ediției, distins profesor de matematică la Universitatea București, care semnează Prefața și Postfața volumului.
Eseul central aparține lui Nicolas Trifon, o personalitate a intelectualității armâne europene (folosesc termenul armân pentru că așa se numește pe ea însăși această populație numită artificial de lingviști aromâni). Mai sunt incluse O lămurire I și II (Graiu bun, 1906) de Theodor Capidan, explicate ca fiind tentativa acestuia de a găsi o soluție de compromis dilemei limbă armână/dialect armân, texte commentate de Nicolas Trifon, la care se adaugă o antologie de literatură armână prin care cei ce susțin că armâna este un dialect pot verifica cît de adevărat este acest lucru, pentru că textele nu sunt traduse în română.
Născut în 1949 la București (decedat în august 2023 la Paris) într-o familie cu rădăcini în Moloviște, sat armân din Macedonia de Nord, Nicolas Trifon a absolvit Facultatea de limbi romanice (specializarea franceză) la Universitatea din București. În 1977, ajunge în Franța unde a susținut (în 1983) teza de doctorat în lingvistică la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, cu subiectul „limba de lemn”. Nicolas Trifon este autorul unui studiu fundamental, Aromânii pretutindeni, nicăieri (cu ediții în Franța, Serbia și Republica Moldova) precum și Unde e Aromânia? (Editura Cartier, 2011, 2015).
Istoria controversei din titlu poate fi parcursă pe îndelete în toate arcanele ei politice și lingvistice. În ansamblu, contribuțiile din antologia de față fac un rezumat al dezbaterilor și se străduiesc să ofere o soluție dilemei vechi de peste 125 de ani referitoare la Armâna care este văzută fie limbă fie dialect, impas perpetuat până azi. Cu alte cuvinte ceea ce i-a preocupat pe lingviști de-a lungul a mai bine de un secol a fost dacă Armâna vorbită în diverse localități din nordul Greciei, sudul Albaniei, Macedonia de Nord și sudul Bulgariei – dar și vlaha meglenită, vorbită în Meglen, bazin situat la frontiera dintre Macedonia de Nord și Grecia, precum și vlaha istriană, vorbită în peninsula croată, sunt ele dialecte ale limbii române sau limbi aparte? (p.13) Sunt invocate dezbateri vechi și noi atât din România cât și de pe plan international unde lingviști renumiți se pronunță asupra acestei chestiuni insoluble de a cărei rezolvare depinde destinul și supraviețuirea unei întregi etnii. Dacă românii consideră sistemul de simboluri convenționale vorbite, sau scrise, prin intermediul cărora armânii se exprimă, drept dialect al românei, atunci dispare metoda principală maternă de comunicare a armânilor, constând din cuvinte utilizate într-un mod structurat transmise prin vorbire și scris prin care ei împărtășesc sens. Adică dispare idiomul armânesc odată cu noile generații de copii armâni școliți numai în română. Dacă nu este considerată dialect, ci o limbă de sine stătătoare aparținând limbilor romanice din sud-estul european, atunci etnia armânească, recunoscută ca minoritate în România, ar avea dreptul la programe de predare în școli în limba maternă ceea ce ar ajuta limba (considerată pe cale de dispariție de organisme UNESCO, UE) să nu se stingă în România, precum istriota în Croația.
Ca să împrospătez memoria cititorului, voi aminti că Macedonia istorică a fost locuită de numeroase nații care fiecare, în timpul celor 600 ani de stăpînire otomană și-a căutat un sprijin în țările înconjurătoare. Bulgarii din Macedonia s-au îndreptat spre bulgari, grecii din Macedonia au luat Grecia ca protector etc. După războaiele balcanice și Primul Război Mondial care au produs reîmpărțiri teritoriale, migrări, schimburi de populație masive prin dezmembrarea imperiului otoman, a patra populație majoritară în provincia Macedonia, armânii, au rămas practic fără țară. Ei sunt și azi la fel, un popor fără țară, împărțiți între toate țările balcanice. Înconjurați de o mare de slavi, cei care vorbeau o limbă romanică din grupa limbilor romanice sud-est europene și-au îndreptat speranța spre un stat cu o populație care făcea parte din același grup romanic, adică românii și România. Grație lor precum și Germaniei, armânii din Macedonia au fost recunoscuți ca milet adică etnie separată de sultanul Abdulhamid în 22 mai 1905 care a scris in edictul respectiv că recunoaște pe ulahlar ca etnie, în turcă ulah însemnând vlah, deci pe cei numiți de slavi și greci drept vlahi, și nu pe cei care în epocă se numeau români. Nicaieri in decretul Sultanului nu se vorbeste de vreo recunoastere a românilor în imperiul turc. Nu există decât recunoasterea națiunii Ulah/Vlahe care se numeste pe sine Armână[1]. Ulahlar Rum din decretul imperial scris în turcește înseamnă Vlahii din Rumelia. Dar diplomații români l-au tradus prin Valahi adică români. Rumelia, provincie imperială nici nu există în traducerea românească. Cuvintele Roman/Rumen/ Romanyalı însemnând cetățeni ai țării România în limba turcă otomană diplomatică a timpului nu apar în textul Decretului/Irade. De aceea Irade/ Decret din 22 mai 1905 tradus de diplomatii români in româneste –ei au tradus Ulah cu Valah, adică român – a constituit o măsluire. Vreau să adaug că diplomații români sunt experți în falsificarea traducerilor documentelor internaționale. O asemena falsificare se poate vedea cu ochiul liber în modul în care a fost de pildă tradusă în română chiar Declarația Universală a Drepturilor Omului[2] unde în engleză citim la Article 15 Everyone has the right to a nationality. No one shall be arbitrarily deprived of his nationality nor denied the right to change his nationality. Dar în traducerea în română[3] nationality care înseamnă naționalitate a fost tradus cu cetățenie, ceeace juridic schimbă complet termenii problemei căci una e naționalitatea și alta e cetățenia: Articolul 15 sună în română astfel: Orice persoană are dreptul la o cetăţenie. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetăţenia. Nota bene: având o traducere a documentului și în limba Vlah/Armână[4], Națiunile Unite recunosc această limbă ca pe una de sine stătătoare și pe Vlahi/Armâni drept un popor de sine stătător. De remarcat că falsificarea traducerii nationality cu cetățenie se regăsește și aici: Articlul 15 Cafi un ari-ndreptul la unâ tsitâtsenii. Canâ nu poati dupâ vrearea-a altului s-hibâ alâsat fârâ tsitâtsenii nitsi fâra di-ndreptul câ s-u alâxeascâ tsitâtsenia.
Pentru a-și ascunde interesele politice în Balcani, unde armânii au fost declarați români de pretutindeni printr-un decret contestat de armâni, diplomații români au făcut dintr-o chestiune politică una lingvistică. Academia Română, prin lingviști armâni care și-au trădat etnia pentru avantaje academice și materiale precum Matilda Caragiu Marioțeanu sau N. Saramandu, s-a străduit să mențină un status quo în ciuda faptului că alți lingviști români precum Capidan, Graur, Coteanu, Poghirc au afirmat și demonstrat contrariul. LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, actualizată până la data de 25 ianuarie 2017[5] face însă ordine printre cei recalcitranți prin Articolul 1: (1) Prezenta lege reglementează: a) drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, …), denumite în continuare români de pretutindeni, etc.
Dar ce ne facem când ei nu își asumă această origine sau apartenență la filonul românesc? Guvernul îi forțează să și-o asume! Ceea ce se petrece azi în România nu aparține unui stat de drept European, ci unuia care practic violează documente internaționale fundamentale ce protejează dreptul omului de a-și exprima etnicitatea. Dincolo de acest aspect, trezirea conștiinței naționale a armânilor reflectată prin numeroasele schimbări de atitutudine în sociopolitica armânească și românească demonstrează că paradigma dialect/limbă s-a perimat, că o altă paradigmă i-a luat locul.
Schimbările de paradigmă apar atunci când paradigma dominantă devine incompatibilă cu fenomene noi, facilitând adoptarea unei noi teorii sau paradigme. Schimbarea echivalează cu tăierea nodului gordian. Cartea de față o susține chiar dacă nu o afirmă explicit. Academia Română își poate scrie deci pe mai departe rapoartele pe tema dialect/limbă complet perimate în contextul noii dinamici politice armânești și a evoluției lingvisticii mondiale. Numai în acest august 2023 renumitul lingvist american Victor Friedman spunea, ironizând pe lingviștii români, că a susține azi că armâna/vlaha e un dialect al românei este ca și cum ai susține că spaniola e un dialect al italienei[6]. Așa cum acum o mie de ani din slava comună s-au desprins sîrba, croata etc tot așa cam în același timp din balcanica romanică sau romanica sud-est europeană s-au desprins dacoromâna, vlaha/armâna etc. Tot așa, celebrii lingviști germani specialiști în limbile romanice Dahmen și Kamer au discutat și discută anomaliile lingvistice susținute de lingviștii români: „Tendința de a clasa aromâna ca dialect al românei apare în paralel cu multiplele eforturi de a adapta idiomul sud-dunărean dacoromânei”notează ei comentând dacoromânizarea aromânei.[7] Și, continuă: „nu putem fi decât sceptici când realizăm că statul român face tot felul de campanii printre aromâni, propune spre exemplu burse pentru ca tinerii aromâni din Albania să studieze în România. Există, de un timp, un minister pentru românii care trăiesc în afara României, care anunță pe pagina sa oficială că dorește să răspundă preocupărilor românilor din afara României. Faptul că aromânii sunt considerați drept români în România reiese din modul în care sunt tratați în rapoartele obligatorii trimise la Consiliul Europei, în cadrul Cartei Limbilor Regionale și Minoritare: ei nu sunt menționați, cu toate că asociațiile lor din România desfășoară activități culturale considerabile.”
Ultimele trei decenii au reconfigurat practic de facto chiar dacă nu de jure statutul armânilor din România printr-o paradigmă politică nouă. Recomandarea 1333/1997 a Consiliului Europei Aromanian culture and language[8] a clarificat statutul de minoritate etnică pentru aromâni, punând în vedere autorităților să întreprindă demersurile necesare pentru protejarea drepturilor lor în toate statele din Balcani. Adoptarea textului Recomandării nr. 1333/1997 de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost rezultatul inițiativei inclusă în Rezoluția Ferarini, după căderea puterii comuniste (1990), când mai multe state din Europa au cerut recunoașterea aromânilor/armânilor ca minoritate națională în toate statele din Balcani.
Sunt apoi de amintit, prin copleșitorul număr care le dă o greutate specifică, zecile de memorii adresate administrației prezidențiale, guvernului, ministrilor de către reprezentanții comunităților armânilor din România pentru recunoașterea lor ca minoritate, memorii rămase fără răspuns. Amintesc unul din 2006 prin care Comunitatea aromână din România. Fara Armânească dit România semnat de Costică Canacheu, Preşedintele Consiliului Director, deputat în Parlament, care cere presedintelui Băsescu să sprijine demersurile CARo ce au drept scop înregistrarea sa ca minoritate naţională …. În situaţia în care Proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale nr. 502/2005 va fi adoptat în forma curentă, fără a se ţine seama de amendamentele ce au fost formulate în sensul celor sus menţionate, impasul legislativ actual va fi amplificat, agravând astfel discriminarea deja existentă. Solicitarea legislativă explică clar: Având în vedere faptul că, în prezent, cadrul legislativ nu răspunde în suficientă măsură realităţii etnice din ţara noastră, dar şi evoluţiilor culturale, social-politice, se impune adoptarea unei măsuri legislative corespunzătoare, de natură a proteja existenţa şi identitatea etnică, culturală, religioasă şi lingvistică a armânilor şi care să asigure egalitate deplină de drepturi şi şanse egale de afirmare. Mai mult, Comunitatea Armână din România Fara Armãneascã dit România cere Parlamentului în scrisoarea din 4 septembrie 2013 să analizeze “în mod obiectiv argumentarea noastră din perspectiva dreptului la identitate şi al principiilor pe care le invocăm şi să respingeţi proiectul de Lege în forma supusă dezbaterii. Prin propunerea de modificare şi completare a art. 1 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 299/2007 în sensul includerii armânilor, fără consultarea acestora, în categoria „români de pretutindeni” şi ca persoane „aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc” este încălcat dreptul armânilor la liberă exprimare, conştiinţă, convingeri şi la propria identitate. Armânii – membri ai asociaţiei noastre, indiferent de forma lexicală cu care se denumesc – îşi recunosc şi îşi declară în mod expres şi public, o identitate etnică specifică exprimată prin cultură, limbă, tradiţii, identitate ce îi defineşte ca un grup etnic distinct de populaţia majoritară română şi de alte grupuri etnice.
Tot așa, amintesc Memoriul nr. 1/05.01.2021 al Federației Liga Aromânilor din România, care, împreună cu solicitarea de recunoaștere a statutului de minoritate națională din 09/12.01.2021 și alte acte doveditoare a fost înaintat către Guvernul României și Departamentului pentru Relații Interetnice. Ce se scria? Faptul că Aromânii doresc să le fie recunoscut statutul juridic care le-ar permite exercițiul drepturilor recunoscute minorităților naționale, care decurg din drepturile fundamentale ale omului și cetățeanului: studierea în școală a limbii și culturii aromâne, acces la mass-media, serviciul religios în limba maternă. Fără recunoașterea statutului de minoritate națională, aromânii din România nu pot să păstreze vie limba maternă, deoarece în planul dreptului intern nu sunt recunoscute drepturile consacrate în plan internațional.
Un alt semn al deșteptării conștiinței de sine a armânilor din România sunt cele două procese intentate statului român prin care armânii au cerut și cer recunoașterea statutului de minoritate în România. Primul proces intentat de Asociația “Comunitatea Aromână din România” care solicita “înregistrarea aromânilor ca minoritate națională în România”, a fost respins în 2005 de Curtea de Casație. Al doilea proces intentat de Federația “Liga Aromânilor din România”, început în 2020 se află pe rol la Curtea de Casație[9] cu termen de pronunțare a verdictului pe 4 octombrie 2023.
Recensămintele populației formează un alt capitol al noii paradigme. Numeroase strategii ale guvernului i-au speriat pe mulți armâni să își declare apartenența etnică sau pur și simplu i-a împiedicat să o facă. Conform recensământului din anul 2002 existau 26.500 persoane care s-au declarat armâni. La recensământul din România organizat în anul 2011, întrebările privind limba maternă au fost suprimate din formulare. Numărul celor care s-au declarat membri ai comunității aromânilor a scăzut, dar au mai fost încă peste 20.000 de persoane care în mod absolut nejustificat și abuziv, deși s-au declarat armâni au fost încadrați la cetățeni români. La ultimul recensământ din anul 2021 rubrica care i-ar fi dat unui armân dreptul constituțional de a-și scrie apartenența etnică nu a existat. Comunitățile armâne nu au acceptat modul în care au fost șterși de la recensământ și au protestat la organismele europene care au admonestat România.
Dacă UNESCO recunoaște armâna ca o limbă pe cale de dispariție din cauza statelor care se opun educației în limba armână sau se opun să recunoască pe armâni ca etnie de sine stătătoare cu drepturi constituționale, dacă ONU o recunoște traducând după cum am văzut mai sus documente fundamentale în vlahă/armână, Uniunea Europeană trece în revistă periodic ce se întâmplă cu acest popor fără țară parcă obligat la dispariție. Romania: publication of the 5th Advisory Committee Opinion din 5 septembrie 2023 consemnează în acest sens o critică directă și aspră la adresa României[10].
Un alt exemplu de confuzie și obliterare a adevărului îl reprezintă ancheta pe teren a lingvistului austriac Thede Kahl[11] care și-a publicat o teză de doctorat pe această temă în 1999, teză care a oferit o bază regimului de la București să îi declare pe armâni drept români. Am parcurs teza plină de chestionare lipsite de semnificație sau ilizibile pentru un armân din Kogealac sau Ceamurlia, Dobrogea. In Rezumat pe românește se scrie: “Majoritatea aromânilor au spontan o identificare foarte puternică cu poporul statului în care trăiesc. Autoidentificarea ca aromân are loc in majoritatea cazurilor la nivel filetic (filogenetic, ascendenți), cultural și de limbă și deci se subordoneazä identității nationale. Identificarea cu respectivul popor al statului este asa de puternicä, încât momentan nu există nicăieri pericolul unui conflict serios între identitatea aromînă si loialitatea față de stat (v. tabelele la anexe)”. Pentru a conchide: „Orientarea cea mai puternicä după națiunea română se găsește la aromânii din România” (cap.8.6.) p. 97. Dar nu rezultă de nicaieri deducția presei oficiale din România că marea majoritate a armânilor s-au declarat români. Chestionarele în germană sunt confuze. Daca pe aceste chestionare (7 pagini de completat unul, cu concluzii dispuse pe alte tabele imposibil de descifrat) guvernul român și-a bazat decizia de a declara armânii drept români atunci decizia este nefondată. Exista o anecdotă tristă care circulă în jurul acestei anchete în Dobrogea. Armânii nu înțelegeau ce se vrea de la ei cu aceste chestionare complicate și lungi și atunci oamenii lui Kahl sau Kahl i-a întrebat dacă vor să fie “o minoritate”, la care armânii au întrebat ce e minoritatea, și li s-a răspuns „o minoritate așa cum sunt țiganii”. Înfricosați de a fi puși în aceeași categorie, armânii au spus că ei nu vor să fie o minoritate…
S-a mai bătut monedă pe faptul că Armâna nu poate fi o limbă pentru că nu are o limbă literară. Dar ea, această limbă literară există concret în literatura ultimelor decenii care a înregistrat un număr impresionant de cărți scrise în armână în toate statele balcanice. Ca urmare, în acest an 2023 PEN Internațional a primit în rîndurile ei secțiunea PEN Armân cu sediul la Belgrad. Aceasta este practic recunoașterea limbii armâne exprimate prin literatura armână scrisă într-o limbă literară.
Cartea de față începe cu o constatare tragică: Un întreg neam este în comă indusă. Statele din Balcani nu îşi doresc revenirea la viaţă a armânilor, ci stingerea liniștită, acceptată şi fără convulsii. Pentru a nu se mai vedea că le-au luat pământurile pe care și‑au făcut ţări, acestea simt datoria patriotică de a le lua şi existența. Armânii, în loc de un răspuns adaptat, le oferă concursul prin felul în care înțeleg ei astăzi că ar trebui să se apere. Acest răspuns de care vorbește îngijitorul ediției se referă și la modul în care armânii se tratează unii pe alții. Probabil că dezbinarea lor tragică îi duce la extincție. Nici cartea în discuție nu face excepție. Antologia de literatură armână este un exemplu. Mă întreb cum este posibil ca o personalitate a vieții culturale și literare a armânilor, editorul revistei Bana Armânească[12] care a avut peste 10 ani de apariție neîntreruptă, autor al unor volume de poezie în armână, traducător al Bibliei în armână, și aici îl numesc pe Dumitru Piceava, să nu existe în cuprins? Tot așa, cum este posibil ca procesul de pe rol de la Curtea de Casație început în 2020 de Federația “Liga Aromânilor din România”, și de care editorul știe, să nu fie pomenit, proces care are în vedere toată nația armână din România? Presupun că pentru că este legat tot de numele dlui Piceava. Inamicițiile personale, când este vorba de munca unui editor și îngrijitor de ediție, nu își au locul. Munca de îngrijitor de ediție presupune obiectivitate și imparțialitate. O carte călătorește în viitor. Și viitorul ne judecă. Dl. Gica va fi intrebat de ce a omis ce a omis. El ne-a oferit într-adevăr o carte puternică despre trecutul și prezentul unei dispute, dar în care a omis ce nu i-a convenit personal, devenind el însuși parte partizană fără să știe și prin asta aducând prejudicii chiar temei în discuție.
Cred că misiunea editorială a dlui Gica nu trebuie să se oprească aici ci să continue prin publicarea unei ediții care să conțină toate documentele ultimelor patru decenii trimise de armâni organismelor internaționale și naționale, de la președinție și parlament, la institute, tribunale și organisme de cercetare. Atunci se va vedea clar, prin cantitatea impresionantă a documentelor și va fi consemnat de istorie, modul în care o paradigmă lingvistică prăfuită, o capcană care a provocat prejudicii poporului armân, a fost înlocuită de o paradigmă politică. Ca deobicei în istorie acumulărie cantitative produc salturi calitative, schimbări de paradigmă.
[1] Vezi https://vetiver2.wordpress.com/2020/12/15/o-frauda-diplomatica-de-115-ani-si-recomandarea-1333-din-1997-a-consiliului-europei-in-problema-aromana-armana/
[2] https://www.un.org/en/about-us/universal-declaration-of-human-rights
[3] https://www.ohchr.org/en/human-rights/universal-declaration/translations/roman
[4] https://www.ohchr.org/en/human-rights/universal-declaration/translations/vlach
[5] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185388
[6] La minutul 5 – A spune azi, a afirma ca armâna e un dialect al românei de azi e ca si cum am spune ca spaniola e un dialect al limbii italiene. https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=rNM_gIUllD8
[7] Dahmen, W., „Das Aromunische – ein Dialekt des Rumänischen?”, în Mensching, Guido et al. (Hrsg.), prache – Mensch– Maschine. Beitrage zu Sprache und Sprachwissenschaft, Computerlinguistik und Informationstechnologie für Jurgen Rolshoven aus Anlass seines sechsundsechzigsten Geburtstages. Köln: KUPS, 2018, pp. 43–56.
[8] https://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=15367&lang=en
[9] https://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=200000000394396
[10] https://www.coe.int/en/web/minorities/-/romania-publication-of-the-5th-advisory-committee-opinion?fbclid=IwAR09CSDzDEtNiuubn7-H4s7SzXg_B2tJx1zq11iq6MjQixTkZDXRyyHbvU4
https://rm.coe.int/5th-op-romania-summary-ro/1680ac76e8
[11]Kahl, Thede. Ethnizität und räumliche Verteilung der Aromunen in Sudosteuropa, Munster 1999. (Etnicitatea și răspândirea teritoriala a aromânilor din Europa de sud-est)”
[12] https://dinitrandu.com/wp-content/uploads/2019/01/47727006-Bana-Armaneasc%C4%83-Nr43-44.pdf
Articol scris de Mirela Roznoveanu
Victor Grogor ai scris mult si inutil deoarece exsta scrieri si artefacte de acum 4000 de ani, in care putem vedea ca limba macedoneasca actuala este neschimbata inca de atunci. si probabil de la inceputurile istoriei. Asta demonteaza teoriile cu asa zisa latinizare care a combinat popoare creand noi limbi. sau straromana dumitale. Aceste asa zise teorii pe care le mentionezi sunt minciuni la comanda pentru a falsifica istoria.
Domnul Troli vânătorul spune:
“articolul este periculos, in esenta…pt ca este neadevarat!”
Intr-adevăr, domnule Troli, articolul este periculos, dar nu că nu este adevărat, cum tendentios afirmati, ci pentru faptul că este adevărat. În el se spun lucrurile pe nume. În el se vorbeste de marea nedreptate care s-a făcut si se face împotriva armânilor. Li s-a luat pământul, acolo unde ei s-au format ca popor si împărtit la tările vecine, iar ei, armânii, au fost împărtiti în 5 părti. Că statul român avea nevoie de ei pentru a-si coloniza pământul, Cadrilaterul, luat de la Bulgaria. Iar Bulgarierei, tară învinsă în cel de al doilea război balcanic i s-a oferit aceeasi suprafată de pământ cât avea Cadrilaterul din cel al Macedoniei. Armânii sunt urmasii vechilor macedoneni si nu ai dacilor, asa cum sunt românii si atunci cum puteti spune că ei, armânii, nu sunt o minoritate. Armânii din România, în număr de cca 100.000, reprezintă a treia etnie ca număr de membri după cea maghiară si cea rromă. Iar răspunsul la tendentioasa dv. întrebare: de ce caută armânii statut de minoritate?, este acela că numai astfel ei pot rămâne în viată ca etnie aparte si pe pământ românesc.
Supradimensionați importanța comunității care solicită statut de minoritate -ca să deviați atenția de la politica românească icorectă, de azi, de românizare a Balcanilor. Și dacă iau în calcul grupările care fac asta, nu găsesc decât dintre cei suspectați ca agenți ai putinismului infiltați să dezbine Balcanul, chiar și din rândul moldovenilor pe care i-a apucat dragul de armâni. Fraților, dacă e așa păguboasă comunitatea aromână, de ce nu militați împotriva amestecului politic în Balcani și nu mai aveți nici un armân care să fie minoritate în România?? V-ați gândit vreodată că această comunitate a apărut doar ca provocare, să se vadă ce gândesc românii despre armâni?? Nu vreți să gândiți de ce a fost înregistrată să funcționeze legal în România?? De ce nu trageți la răspundere legislația românească, dar atacați membrii acestei organizații minoritare?? Nu sunt aceste cuvinte de dispreț și acuzații un fel de Ku-klux-Klan virtual? Noroc că nu toți românii normali gândesc la fel, nici elitele politice și culturale care au înțeles să tacă, ci sunteți cazuri izolate, de margine, care judecă doar să regleze conturi de percepție personală. În rest, totul e normal și frumos în relațiile armâno – române, de jos în sus, ne încuscrim și înrudim în veselie, nu-i interesează pe români să se amestece în Balcani. Ceva e putred de sus în jos, acolo unde nu vreți domniile voastre să priviți, supărați așa, numai pe Canacheu, ca văcarul pe sat.
Pentru un idiot argyelean, priceput la limbi:1) sîrba și croata sunt o singură limbă cu două nume; la fel și ceha cu slovaca. 2) graiul maramureșan este un SUBDIALECT, nu un dialect;3) Nu există nici măcar un grai „făgărășan”, cu atât mai puțin un dialect;4)VINI TUAMNA ȘI CU PLOILI, FUG ARMÂNII TUȚI CU OILI; FUG DIPARTI,TRA S-ARNEADZĂ, CĂ TU MUNTI NU S-BĂNEADZĂ. AIDI,AIDI, NEGURI GROASI ȘI DI VIMPTU FURTUNOASI, IARBA TUTĂ LĂI N-PADI ȘI CU FRÂNDZA CADI,CADI . PRI TU LULUDZILI MUȘATI VARSĂ NIORII CU GÂLETI, DZUA PLOAI, NOAPTEA ARCOARI. Argyelean, mintea ti doari?
Armînjita este O LIMBĂ, diferită de limba romînă! S-a format în Balkani, și acolo a rămas pînă cînd s-au hotărît nemernicii brătieni s-o mute cu tot cu o parte dintre vorbitori, din motive propagandistice ce acopereau planuri de viitor imperialiste (dovedite clar la anexarea mișelească a Kadrilaterului, fără a lupta efectiv, cînd Bulgaria a fost înfrîntă de alții, în 1913!).
Armînjeaua NU ESTE ÎNȚELEASĂ de vorbitorii de stradă de limbă romînă. Nu există „dialect” NE-INTELIGIBIL!
Există LIMBI DIFERITE ce sunt reciproc inteligibile: perechile sîrbă/croată, cehă/slovacă!
Dialect inteligibil este ukraineana, față de limba rusă: ușoare diferențe de pronunție a unor sunete din cuvinte comune, absolut ne-importante, la fel cum e dialectul maramurășan față de dialectul făgărășan în Transilvania. Și tot dialect inteligibil este „macedoneana” față de bulgară.
Da’ ceea ce vorovesc armînjiții e O LIMBĂ BALKANIKĂ CU ORIGINĂ LATINĂ. Că de-aia vorovea armînjește ciobanul pușcăriaș Beee’ cu sluga lui aflată la Napokim, cînd cu „VALIZA” dă 1,7 meleoane dă coco MITĂ pentru „U” Cluj: că știa că ceea ce spune NU E INTELIGIBIL PENTRU PROCURORI, și nici pentru traducătorii procurorilor!
Case closed! Să se termine cu minciunile brătienizde (și pentru ardeleni a inventat o mulțime de porcării, și a instigat șovin făr nici o rușine, într-o provincie milenară unde 3 etnii au ajuns să formeze UN SINGUR POPOR CE VORBEA 3 LIMBI DIFERITE)! ..că masonii brătieni mincinoși erau ca masonii „progresiști anti-rasiști incluziviști” de azi, care susțin că suedezii provin dîn Afrika, șî că-s veri cu leii dîn Botswana…
https://yourbotswana.com/wp-content/uploads/2021/03/yb-one-pula.jpg
Apropo, în armînjită cum se spune ~ ? Că cine vrea să dovedească înrudirea……[RumBurak Rishi]
1) Termenul „makedon” este un împrumut de origine grecească. Dacă era un cuvânt autentic armânesc, el trebuia să aibă forma „ matsidun”. Limba armânească n-are nici o legătură cu „pelasgica” care era un idiom non indo-european. Ea este o variantă a limbii străromâne, alături de dacoromână, istro-română și meglenoromână. Toate aceste dialecte ale străromânei au aceleași inovații în raport cu latina vulgară. Deci ea nu este un dialect al dacoromânei, așa cum unii au înțeles, nici al românei comune, care a fost creată pe baza subdialectului muntenesc. Am să dau un singur exemplu: Latinescul clasic OC-CUL-US (compus din radicalul PIE+sufixul diminutival+ terminația care indică genul) devine OCLUS și OCLU(în limba latină vulgară), apoi OCLIU( în străromănă), apoi OCHIU ( în dacoromână)și, în final, OCHI ( în limba română comună). Deci, dialectele sudice păstreză forma arhaică străromână, conform legii care spune că ariile marginale ale unei limbi sunt mult mai conservatoare( dar și mult mai expuse la împrumuturi). Când Matilda Caragiu a vorbit de aromână ca dialect al limbii române , ea a specificat cu claritate că este vorba de LIMBA ISTORICĂ ( străromâna sau proto româna) iar nu de LIMBA ROMÂNĂ COMUNĂ. Mai clar:1) LIMBA ISTORICĂ cuprinde DIALECTELE și LIMBA COMUNĂ . Când nu există o limbă comună, ea cuprinde doar dialectele:2) Limba comună se constituie pe baza unui dialect sau a unui subdialect.3) Limba literară este expresia scrisă, cultă a limbii comune.Limba noastră comună, ca și cea literară, are , din păcate,prea puține cuvinte din dialectele aromân și meglenoromân. Dar timpul nu a intrat în sac!
Makedonii din zona aceea sunt acolo de la inceputurile lumii, fiind urmasi, ca si romanii, ai pelasgilor.
Sunt artefacte in limba makedoneasca de peste 4000 de ani. Dar nu poti pretinde, dupa ce ai ascultat o converatie pe strada
ca ai descoperit ca este aceeasi limba cu a taranilor romani. Radacinile sunt comune fiind pelasge, dar daca citesti un text de o pagina in macedoneste cu cuvinte
autentice nu vei intelege nici 10% din mesajul textului.
…nu va mai obositi, nu va mai posta, stie deja ca urmeaza dezvaluirile despre cine este…subiect inchis…in ce o priveste!…discutia are ecouri…
Da aveti timp sa i raspundeti lu baba nu gluma! Rostogoleste aceleasi vorbe de ani si ani..la virgula aceeasi poezie. Securistic, desigur! Subiectul e tradarea marelui Kahl, subiectivismul lui Gica. Astia ai lor i au ingropat, ca romanii le au dat tot. Da duceti va nene la greci, ca muriti dupa banii lor ca sa ingropati armanamea. Gregomanilor, huooo!vreti bani sa va dati in stamba, da cereti la greci sa va recunoasca elinovlahilor! Usor cu jignirile fata de romani madam ca ti jignesti nora, nepotii. Da cand erai directoare de ce nu ciripeai? Eee, vezi ce ipocrizie. Hai zi de Kahl daca te tine!
Sașii sau șvabii, din Transilvania, vorbesc germana în dialect sau o altă limbă? Dar germanii care au emigrat în America și au pus bazele S. U. A., ce limbă vorbesc și ce sunt ei? I-am ascultat pe bătrânii din Metsovo cum vorbesc și sunt mici diferențe între limba lor și cea a țăranilor noștri. Țăranii noștri vorbesc în dialect sau altă limbă?!
Roznoveanu si Piceava sunt doua persoane care desi par ca se dau de ceasul mortii dupa armani, in realitate, la ei acest popor se termina, nelasand in urma lor urmasi care sa duca mai departe limba si spiritul poporului arman. Roznoveanu se pare ca are urmasi, dar nu-i vorbeste in casa in limba armaneasca. Acest articol contine multe lucruri inexacte: in primul rand ca se tot aduce aminte acea Iradea, ridicata ulterior la nivel de zi nationala, desi in istoria multimilenara a makedonilor exista evenimente mult mai importante care sa fie desemnate ca zi nationala. In al doilea rand, aceasta mare „descoperire” despre asa zisa falsificare a traducerii textului Iradelei de catre partea romana este gresita argumentand aiurea ca singurii ulahi din imperiul otoman erau doar makedonii (armanii), desi se stie ca exista si o numeroasa populatie de romani sud-dunareni, ai caror urmasi traiesc si astazi pe valea Timocului si in satele bulgaresti sud-dunarene. In al doilea rand pretinde ca stia la care populatii s-a referit sultanul prin termenul de ulah, ne-existand alte detalii care sa clarifice acest termen, decat minciuna ca in Imperiul otoman, vlahi erau doar armanii.
Apoi aflam ca Tacu Piceava a tradus Biblia. Care editie? Si cum a tradus-o, literar? Biblia se traduce in primul rand in duh deoarece dogmatica trebuie transmisa la fel si in noua limba, iar asta se face de catre un preot, care cunoaste sensurile Bibliei din invataturile Sfintilor Parinti, nu de cate un ateu cu fata de comunist. Stimabililor, daca tineati cu adevarat la identitatea si viitorul poporului arman, treebuia s-a faceti cum se procedeaza de mii de ani, lasand in urma voastra urmasi care sa duca limba si traditiile mai departe, nu in halul asta cu tot felul de prostii si minciuni!
Mi-am aruncat și eu puțintel ochii pe câteva pagini scrise de pixul „marelui lingvist american Victor Friedman”, marele specialist în limbi balcanice care ar fi zis că limba română s-ar poziționa față de cea cea„ armânească” cam ca spaniola față de italiană! Nu mă așteptam de la un lingvist de tradiție Naom-Chomskiană să știe măcar o boabă din limbile despre care scrie( se știe doar că lingviștii americani nu cunosc decît o singură limbă: engleza) dar mă gîndeam că măcar o să aibă bunul simț să se intereseze de istoricul limbilor asupra cârora se pronunță. Șoc total! Idiotul lingvist chomskian( cred că așa l-ar fi caracterizat Eugen Coșeriu) compară expresii și cuvinte din limba română contemporană cu formele arhaice conservate în dialectele aromân, istroromân și meglenoromân!!! De ex., el presupune existența unor căi separate de evoluție a termenului latin DIES pînă la formele de azi ZIUĂ( dacorom), DZUĂ( arom) și ZUĂ ( megl). De unde să știe analfabetul lingvist iudeo-american că în graiurile dacoromânei se spunea și încă se mai spune și DZUĂ și ZUĂ? Unde ești tu, Matildo Caragiu, să-i vezi pe marii lingviști ai lumii de azi, bătându-și joc de știința numită lingvistică, dar și pe noii lingviști amatori neoaromâniști picând în extaz în fața elucubrațiilor Marelui idiot Friedmann( care ne dă, printre altele, un minunat exemplu de stăpînire a limbii române , cu o magnifică propoziție: „L-AM VĂZUT PE ANA”! La așa o adunătură de neoarmâniști analfabeți, așa lingvist de talie mondială! Pe rumânește spus: „Sacul și peticul! sau „ Paradigma nouă a proștilor vechi”!
…doamna maria, un singur lucru va spun:ati imbatranit urat!…mi-am aruncat asa, un ochi, in putinul timp liber, peste…peste…nu va deziceti de metehnele neamului, iubiti banii mai mult decat va iubiti fiul, sa spunem…oricum, ar tre sa va hotarati, va spunem aromani sau armani?…ia spuneti, cum stati cu bursele sorosiste?…
J@ ,în categoria celor care se prezintă în orice situație cu Nume și Prenume, dar care nu se miră deloc că există în lumea asta degradată indivizi care n-au curajul să se semneze decât cu inițiala, iar nu cu toate literele, poreclei cu care i-au învrednicit cei care le cunosc caracterul de J……!
Victor In ce categorie te bagi ?
Există o vorbă la Jaroslav Hasek care spune:”Tot țiganul după iapa lui ghicește”. Cum s-ar traduce? Cam așa:„ Hoțul crede că toată lumea fură”; sau:„Negustorul crede că toată lumea înșeală”; sau :„Prostituata crede că toate femeile măritate comit adulter”…sau:„Bețivul crede că toți oamenii care par treji, beau pe ascuns”…sau:”Vândutul crede că toți oamenii se vând pe bani”. Încerc să mi-l imaginez pe Papa Haralambie Balamaci sau pe Apostol Mărgărit punându-și viața în pericol pentru 30 de arginți. Sau pe Ion Caranica, Sterie Ciumetti sau Constantin Papanace lăsîndu-se cumpărați de Moruzov… Nu merge deloc! E însă cu totul altceva când spui: Costică Canacheu, Nicolas Trifon, Maria Pariza etc. Altă generație, altă educație , altă daraveră.
Eu, cam multa agitație de a declara o noua minoritate națională doar pentru ca să mai prindă o sinecură pe viață de parlamentar reprezentat al acesteia un oarecare Canacheu. A fost bine cat a fost, ar fi plăcut să mai fie, dar dacă nu se găsesc partide să îl pună pe vreo listă, mi se pare cam mult să mișcăm munții din loc pentru un obiectiv atât de meschin. Din punctul de vedere al unei țări întregi, sigur că domnul Canacheu vede altfel lucrurile
esop spune:
02 oct. 2023 la 11:52
Chestiunea cu actele si cu declararea virstei ne este cunoscuta .Avantajele oferite de catre Statul Roman sunt si ele cunoscute de catre cei care au trait in acele vremuri .Unii dintre aromani , familiile lor si-au vindut tot ce aveau in Cadrilater(multi veniti si din Grecia si din alte locuri mai cu seama cei care aveau unele probleme stiut fiind cum aromanii aveau luptatori de gherila in mai toate locatiile unde existau si acolo unde inerent au exista „ crime ” ) si au plecat inspre Romania Stat ce le-a oferit accesul la invataminutul superior gratis si care le-a oferit locuinte .Afinitatile politice din acele vremuri atasate cetatenilor etnici aromani sunt si ele stiute ca si schimbarea numelui sau a virstei atunci cind cei vizati doreau a isi pierde urma sau a-si redefini viitorul .Plecau de acasa sub semnul vorbelor celor batrini
:„ vezi sa-nuteacate ”.Erau alte timpuri si alte vremuri dar abosult toti aromani din vremurile comunistilor au avut dosare de urmarire la securitate ce acum sunt in posesia urmasilor acestora .Nivelul acestor dosare era unul de forma cuvintelor aparute la colt de strada dar multi aromani nu au putut a se angaja , o vreme , la intreprinderile statului comunist fiind rapid dati afara atunci cind dosarul de securitate ajungea la servicul de Cadre .Unii si-au modificat virsta spre a nu putea fi luati in armata iar altii si-au modificat numele .La vremea aceea o simpla declaratie pe propria raspundere era de ajuns .Totusi sunt cunoscute numele unor aromăni ce au dus aceasta etnie la nivel de excelenta ca si numele atasate unora ce nu prea fac cinste etniei .
Concluzia doamnei Pariza ar fi următoarea: ce treabă aveți, voi mucanii, că noi vrem să vă țepuim de parale, așa cum vă țepuiesc ungurii, țiganii, sîrbii, bulgarii, tătarii etc. ? E democrație? E! E Statul Român un Stat de Proști? E! Păi om fi noi , armânii neoaromâniști mai proști ca minoritățile? Nuuuuu! Prin urmare, dă-o dracului de românitate ! Ne facem greci romanizați în Grecia și în Albania, ne facem macedoneni romanizați în Macedonia, bulgari romanizați în Bulgaria, da în România ne facem ARMÂNI! Ne facem filme pe banii UDMR-ului, ne publicăm cărți la Chișinău pe banii Moskovei, și la editura VREMEA( pe banii cui?), ne facem studii la București și o ștergem la Paris, de unde dăm cu pietre în România și în propria istorie! Ce-o să obțineți? Nici bani, nici respect, ci doar antipatie.
Dacă este vorba de țepuire cu bani, nu înțeleg de ce nu se încearcă să fie cumpărați, dacă tot avem de pierdut o cauză națională atât de importantă?? Nu așa au fost cumpărați și în secolul XIX – o mână de armâni ca să fie români?? Pe cei cu stat național îi plătești pentru că și țările respective se comportă la fel cu minoritățile românești din statele lor. E o convenție internațională interstatală, nu se face că sunt generoși românii. Iar problema cu țepuitul în numele aromânilor, ai dreptate, că suntem proști. Se alocă sume importante din buget pentru aromâni, dar nu se știe că ele ajung pe căi piezișe în buzunarul politicienilor de la departamentul românilor de pretutindeniîn cârdășie cu oportuniști care le consumă în proiecte inutile pentru identitatea aromânilor. Suntem foarte frăieriți și ca români și ca armâni.Te înțeleg, pentru că manipularea funcționează în toate,când e vorba de bani, nu numai cu aromânii. Doar că la aromâni se rupe ața, că se joacă la 2 capete.