Potrivit primului recensământ al spaţiilor verzi din Capitală există în prezent 1,7 milioane de arbori pe spaţiile publice, la care se adaugă 400.000 de alţi copaci pe domeniile private. Practic există 0,88 arbori pe cap de locuitor în Capitală, în condiţiile în care recomandarea Uniunii Europene privind acest indicator este de 3.
Potrivit acestui recensământ, care poartă numele de Cadastrul Verde al Capitalei, numărul de arbori a crescut cu aproape 50% în ultimele două decenii, de la 1,1 milioane în 1988 la 1,7 milioane în 2010. Cea mai mare parte a arborilor se regăseşte în parcurile din Bucureşti. Parcul Cişmigiu, spre exemplu, concentrează 3.170 de arbori, dintre care majoritatea coniferi, iar 10% dintre cei 156 de arbori ocrotiţi din Capitală se regăsesc în acest parc.
Cel mai împădurit sector din Capitală este sectorul 1, unde numărul de arbori a crescut cu peste 60% din 1988 până anul trecut, până la peste 555.000. Toate sectoarele Bucureştiului au înregistrat un avans al numărului de arbori, cu excepţia sectorului 2, unde sunt cu 4.000 mai puţin arbori decât în urmă cu peste 20 de ani, potrivit Cadastrului Verde al Capitalei, realizat de firmele Theotop, Blominfo, Geoter Proiect şi Cornel & Cornel Topoexim.
Cadastrul verde arată că la finalul lui 2010 existau 0,88 arbori pe cap de locuitor în Capitală, în condiţiile în care recomandarea Uniunii Europene privind acest indicator este de 3. De asemenea media pe Bucureşti este de 23,21 metri pătraţi de spaţii verzi per locuitor, în condiţiile în care, până la finalul lui 2013, Bucureştiul va trebui să aibă 26 de metri, potrivit cerinţelor europene.
„În ceea ce priveşte suprafaţa de spaţii verzi per locuitor, suntem destul de aproape de cerinţele europene”, spune Ionuţ Săvoiu, director general la Blom România, una dintre firmele care s-au ocupat de Cadastrul Verde.
În ultimii 20 de ani, suprafeţele cu spaţii verzi au fluctuat puternic, numai în ultimii patru ani acestea dublându-se practic, până la 4.512 ha în 2010. „Dacă în 2006 existau 1.862 ha de spaţii verzi (excluzând parcurile şi grădinile – n.red.), în 2010 am ajuns la 4.512 ha. Nu au apărut spaţii noi, singura explicaţie privind acest fenomen fiind faptul că datele raportate de administraţiile locale către Institutul de Statistică au fost eronate”, zice Cornel Păunescu, directorul companiei Cornel & Cornel Topoexim, o altă firmă care a participat la realizarea Cadastrului Verde.
Pentru realizarea Cadastrului Verde Primaria Capitalei a plătit 9,3 milioane de lei potrivit unui anunţ de atribuire, postat pe site-ul de licitaţie publice www. e-licitatie. Banii au venit însă de la Uniunea Europeană, realizarea lucrărilor de tip Cadastru Verde fiind obligatorii în toate oraşele din România. Bucureştiul este însă primul oraş care realizează o astfel de lucrare.