Cartea electronică de identitate. Ce date conține și de ce nu poate fi folosită pentru urmărirea cetățenilor

Pe lângă datele biometrice, cipul cărții electronice de identitate păstrează și informații suplimentare care nu apar pe fața actului, iar românii au și varianta unui document fără cip.

Cartea electronică de identitate. Ce date conține și de ce nu poate fi folosită pentru urmărirea cetățenilor

Pe lângă datele biometrice, cipul cărții electronice de identitate păstrează și informații suplimentare care nu apar pe fața actului, iar românii au și varianta unui document fără cip.

Cartea electronică de identitate (CEI) nu se limitează la datele imprimate pe document, ci păstrează, pe cipul integrat, o serie de informații suplimentare, printre care imaginea facială, amprentele a două degete și certificate digitale pentru autentificare și semnătură electronică.

Conținutul cipului este stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cartea electronică de identitate conține toate elementele de securitate obligatorii, așa cum au fost prevăzute inițial prin Regulamentul (UE) 2019/1157, care nu mai este în vigoare din 9 iulie 2025. Standardele au rămas, însă, aceleași, în temeiul Regulamentului (UE) 2025/1208, care a preluat și continuă cadrul de securitate stabilit anterior.

Informațiile tipărite

Aceleași date care apar și pe cartea de identitate simplă, fără cip, se regăsesc și pe fața cărții electronice de identitate: numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, data nașterii, codul numeric personal, semnătura olografă și imaginea facială.

Ce nu se vede pe act, dar există în cip

Cipul mai stochează, însă, categorii de date care lipsesc de pe fața actului: locul nașterii, adresa de domiciliu și, dacă este cazul, cea de reședință din România, alături de „prenumele părinților titularului”.

Amprente și imagine facială

Verificarea autenticității documentului și a identității titularului se bazează, la rândul ei, pe datele biometrice incluse în cip, imaginea facială și amprentele a două degete. Copiii cu vârste cuprinse între 0 și 12 ani nu sunt supuși prelevării de amprente.

Certificate digitale

Ministerul Afacerilor Interne emite gratuit, odată cu cartea electronică de identitate, două certificate digitale: unul care permite autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor publice și, uneori, ale unor entități private, celălalt destinat semnăturii electronice avansate, cu aceeași valoare juridică precum semnătura olografă.

Titularul are, în plus, opțiunea de a cumpăra, de la un furnizor autorizat de servicii de încredere, un certificat pentru semnătura electronică calificată, valabilă în întreaga Uniune Europeană.

Protecția datelor biometrice

Colectarea datelor biometrice a ridicat semne de întrebare legate de protecția vieții private: cum sunt păstrate amprentele și imaginea facială, ce instituții pot avea acces la ele, dacă documentul poate fi citit fără acordul titularului și dacă ar putea fi folosit pentru a urmări deplasările unei persoane. Cadrul legal în vigoare oferă, însă, răspunsuri clare.

Coordonatele geografice și istoricul deplasărilor titularului nu se numără printre datele înscrise în cip, potrivit listei stabilite prin OUG nr. 97/2005, iar documentul nu îndeplinește o funcție de localizare.

Citirea informațiilor stocate se realizează prin tehnologie contactless, care presupune comunicarea cu un cititor compatibil doar pe distanțe scurte și numai după îndeplinirea condițiilor de acces prevăzute de protocoalele de securitate specifice actelor de identitate electronice, printre care mecanismele de control ale standardelor internaționale aplicabile documentelor de călătorie și de identitate.

Cartea de identitat fără cip

Legea permite persoanelor care au împlinit 14 ani să aleagă, în locul MAI, cartea de identitate simplă, care nu are suport electronic și nu presupune înscrierea amprentelor digitale, dar oferă funcționalități mai limitate.

Documentul dovedește identitatea pe teritoriul României, însă nu poate fi folosit ca act de călătorie în afara țării și nu permite autentificarea în platformele informatice, semnarea electronică a actelor sau actualizarea electronică a domiciliului.

Cei care nu doresc un act cu cip păstrează, astfel, posibilitatea de a alege această variantă, cu prețul renunțării la funcțiile digitale și la utilizarea documentului dincolo de granițele țării.

Citește și: România a ratat ținta pentru buletinele electronice. Peste 40 de milioane de euro, pierdute din PNRR

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Suntem membri UE dar certificatele digitale inserate nu sunt suficiente pe teritoriul uniunii / și celelate state membre au această problemă(certificat pentru semnătura electronică calificată)???!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.