' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Doar aproximativ 2,3 milioane de români au primit până acum cartea electronică de identitate, deși ținta inițială era de cinci milioane. Cu toate acestea, aproape 92% dintre cei care și-au făcut sau și-au schimbat buletinul au ales varianta cu cip. Întârzierile proiectului au redus cu peste 40 de milioane de euro finanțarea disponibilă prin PNRR, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
În perioada 20 martie 2025 – 20 iulie 2026 au fost emise 2.433.513 acte de identitate, arată datele defalcate pe județe. Dintre acestea, 2.237.418 au fost cărți electronice de identitate (91,94%). Alte 196.095 de persoane au ales cartea de identitate simplă, fără cip (8,06%).
De la cinci milioane de buletine gratuite, la 2,1 milioane
Emiterea cărților electronice de identitate a început în 2021, printr-un proiect pilot în județul Cluj. Extinderea în București și în restul țării trebuia să înceapă până la sfârșitul lui 2023. Calendarul a fost însă întârziat. Noul buletin a început să fie eliberat la nivel național abia în aprilie-mai 2025, cu aproximativ un an înainte de încheierea PNRR.
Planul inițial prevedea eliberarea gratuită a cinci milioane de cărți electronice de identitate. Pentru proiect fuseseră alocate 70 de milioane de euro din PNRR. Ulterior, ținta a fost redusă la 3,5 milioane de beneficiari. În urma modificării, România a pierdut 21 de milioane de euro din finanțarea prevăzută pentru proiect. Ținta a fost revizuită încă o dată, până la 2,1 milioane de documente finanțate prin PNRR.
În forma revizuită a planului, alocarea a ajuns la 29,4 milioane de euro. Față de suma inițială, reducerea este de peste 40 de milioane de euro, adică aproximativ 57%. Finanțarea din PNRR mai asigură gratuitatea documentelor până la sfârșitul lunii august. După această dată, costurile ar trebui acoperite din alte surse.
Ministerul Afacerilor Interne nu a precizat însă dacă există deja bani în buget pentru continuarea programului.
„Gratuitatea se aplică pe toată perioada de implementare a PNRR, în limita fondurilor alocate acestei investiții. Decizia privind finanțarea de la bugetul de stat pentru perioada ulterioară PNRR va face obiectul unei analize ulterioare, împreună cu Ministerul Finanțelor (…), în funcție de sursele de finanțare identificate la bugetul de stat”, a transmis Ministerul de Interne, potrivit sursei citate.
Legislația prevede că, după epuizarea fondurilor PNRR, prima carte electronică poate fi finanțată din fonduri europene nerambursabile sau de la bugetul de stat.
Tulcea, județul cu cea mai mare pondere a buletinelor fără cip
Deși ritmul de implementare a proiectului a fost mai lent decât cel planificat, cei mai mulți români care și-au schimbat actul au ales varianta electronică.
Cea mai mare pondere a cărților de identitate simple a fost înregistrată în Tulcea. Aici, 19,14% dintre documentele emise au fost fără cip. Urmează Argeș, cu 16,51%, Ialomița, cu 16,10%, și Buzău, cu 15,54%. Procente ridicate au mai fost înregistrate în Suceava, cu 13,59%, Vaslui, cu 13,46%, și Neamț, cu 12,26%.
La polul opus se află Harghita. Doar 1,36% dintre actele emise în județ au fost cărți de identitate simple. În Mureș procentul a fost de 2,44%, iar în Covasna de 2,85%. În București, 8,75% dintre persoanele care și-au făcut un nou act au ales varianta fără cip. Peste 91% au preferat cartea electronică.
Noul buletin a venit și cu probleme la ghișee
Implementarea CEI a scos la iveală și probleme în relația dintre cetățeni și instituțiile statului. Unele autorități nu au avut echipamentele necesare pentru citirea noilor documente. Au existat situații în care oamenilor li s-au cerut în continuare copii după acte sau documente care conțineau informații deja disponibile electronic.
În acest context au fost propuse modificări legislative pentru ca instituțiile să verifice direct datele în Registrul național de evidență a persoanelor. Astfel, cetățenii nu ar mai trebui să aducă aceleași documente la ghișeu.
Între timp, autoritățile au lansat și aplicația RO CEI Reader. Aceasta permite citirea datelor de pe cartea electronică de identitate cu ajutorul unui telefon cu NFC.
Cartea electronică de identitate va înlocui treptat actualul model de buletin. Procesul ar urma să fie finalizat până în august 2031.
Nu înțeleg de ce adresa nu a fost inclusă pe cartea electronică, similar cu modul în care este gestionată cartea de identitate electronică în Italia. De asemenea, sunt nedumerit de existența a patru tipuri diferite de buletine. Aș dori să știu de ce anumite telefoane nu permit descărcarea datelor de pe cartea de identitate electronică. Mă întreb de ce România se confruntă constant cu astfel de erori și de ce mentalitatea societății pare să nu se schimbe.
nu vreau carte electronica ca-mi trebuie adresa la farmacie ! si la banca ! am carte de identitate simpla !
Pentru ca statul e incopetent, de-aia.
Prietenii mei care au buletin electronic au trebuit sa mearga inapoi la primarie pentru o hartie in plus la nenumarate lucruri. Banci, abonament de autobuz, de tren, facultate , angajare.
Sunt idioti, de-aia nu s-a trecut la buletine cu cip.
Polonia și Letonia sunt în viitor, iar noi am rămas la dosarul cu șină din cauza unei paranoi naționale alimentate de analfabetism. Când 50% dintre tineri abia înțeleg un text citit, e normal ca un buletin cu CIP să pară vrăjitorie sau unealta Satanei. „Nu ne furați datele!” urlă cei care își dau de bunăvoie CNP-ul la supermarket pentru o tigaie la reducere. Nu vă fură nimeni datele. Pur și simplu, analfabetismul funcțional produce monștri și conspirații acolo unde este doar tehnologie de bază.
Este păcat că se întâmplă așa ceva… Avem nevoie de o revigorare a acestui domeniu, la fel ca a altora similare.
Cand datele tale personale nu mai sunt doar la tine ci pot fi sterse, modificate, vazute, de o multime de entitati, multe fara intentii bune, nu vad de ce ar avea sens sa va laudati cu documentul cu cip. De ce trebuie sa fim atat de „transparenti” (deci vulnerabili) ?
Cred că vulnerabili am fi fost oricum ori de câte ori am fi dat cópii de buletin pe whatsapp, pe mail, la primărie, la universitate, la școală. Dacă se pot sparge baze de date cu CEI, sigur se pot sparge baze de date mult mai ușor din instituții mai mici care au oricum poză la un buletin vechi, fără cip. Am pățit eu așa, pe vremea când nu aveam cu cip. Ești vulnerabil oricum din moment ce există o singura fotografie, chiar și a unui buletin găsit pe drum și postat pe Facebook
Ai perfecta dreptate doamna Elena, dacă vine vro pana de curent ce naiba fac cu cipul că nu are nici adresă 😠
Vina aparține autorităților care nu au fost in stare sa usi facă treaba. Schimbarea trebuia sa nu implice decat cerere si predare CU vechi. De asemenea trebuiau sa se asigure ca sunt utilizabile fără probleme. Din păcate nu a fost asa si uite unde s-a ajuns. Felicitări guvernului demisia!
Procedura a fost prea complicată. Ar fi trebuit să mergi cu cartea de identitate veche și să ți se schimbe cu una nouă. Din păcate, la ghișeu, ți se cer toate actele de parcă cartea de identitate veche ar fi fost expirată.
Corect ce spui Radu eu mi-am scos CEI si am intimpinat multe probleme si in special pristia aia cu programarea in judetul de bastina sau judetele limitrofe de parca acolo platesc impozite locale -in conditiile in care local se sta degeaba pardon pe bani -dezordine si gindire cu cu ..ru
Judecata de hun: in loc ra respingi cererile inutile, respingi noile CI. Gata, stati la cozi la ghiseu, ca dinozaurii !
vezi ca esti analfabet functional, citesti un text dar nu-l intelegi: hunii au avut cea mai mare rata de adoptie a noilor CEI cu cip!