Cât de unită este ”coaliția de voință” a Europei

Lipsită de sprijinul Statelor Unite, ”coaliția de voință” din Europa se străduiește să ajute pe mai departe efortul de război al Ucrainei, în vreme ce președinții Donald Trump și Vladimir Putin vorbesc despre încetarea parțială a focului.

Joi, 20 martie, la summitul European de la Bruxelles, liderii UE au discutat despre cum ar putea trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, pentru a supraveghea aplicarea unui eventual acord de pace. Comunicatul comun a fost semnat de toate statele UE, cu excepția Ungariei, iar presa europeană susține că premierul Viktor Orban este mai izolat decât a fost vreodată în Europa. Este o modalitate de a scoate în evidență un fapt bine cunoscut – opoziția Ungariei față de continuarea războiului din Ucraina – pentru a trece în plan secund faptul că doar Franța, Suedia și Danemarca sunt țările UE care ar trimite cu adevărat trupe în Ucraina. Li se adaugă Marea Britanie și Australia.

Premierul italian Giorgia Meloni a exclus trimiterea unor trupe in Ucraina. ”Credem că trimiterea trupelor în Ucraina, propusă într-un proiect înaintat de Franța și Marea Britanie, este o opțiune foarte complexă, riscantă și ineficientă”, a spus Meloni, făcând referire la planurile europene pentru trimiterea unor trupe pentru menținerea păcii. Meloni a declarat că susține acțiunile președintelui Trump pentru a obține un armistițiu în Ucraina.

Unitatea europeană scârțâie și pe celălalt front – cel economic. Comisia Europeană anunțase că va reacționa prin tarife imediat ce administrația Trump va impune tarife produselor europene, dată anunțată fiind 2 aprilie. Însă UE pare să fi ridicat steagul alb înainte ca lupta să înceapă. Comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic, a declarat că UE va lua o decizie abia la jumătatea lunii aprilie. Iar Franța, țară care este gata să trimită trupe in Ucraina, și-a exprimat, prin vocea premierului Francois Bayrou, nemulțumirea că UE va impune tarife mai mari pentru whiskyul american. Este interesant că Bayrou a vorbit despre whisky și nu despre motocicletele Harley Davidson – asta pentru că a lovi în whiskyul american ar însemna să lovești și în vinul franțuzesc, în vreme ce a lovi in Harley ar însemna să lovești în industria auto germană, ceea ce pentru Paris pare să conteze mai puțin. Este un semna al ”unității” europene. În plus, taxarea acestor produse este mai degrabă o joacă, pentru că tranzacțiile cele mai importante peste Atlantic țin de servicii, nu de băuturi și blugi. Dacă se mută la nivelul serviciilor, UE nu-și permite să ducă acest război.

La summitul de joi, șefa diplomației UE, estoniana Kaja Kallas, a cerut UE să trimită încă cinci miliarde de euro sub formă de ajutor pentru Ucraina. Suma este mult sub cele 40 de miliarde de euro vehiculate anterior.

În plan diplomatic, lucrurile par să avanseze rapid, fără participarea UE, care încearcă să se facă vizibilă criticând orice contacte cu Rusia. ”Atacurile asupra infrastructurii civile nu s-au oprit în prima noapte după presupusa convorbire crucială dintre Trump și  Putin”, a spus ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. ”Este limpede că Rusia nu vrea cu adevărat să facă niciun fel de concesii”, a spus Kaja Kallas. În aceeași noapte, Ucraina a atacat cu drone o bază militară rusă. Iar Ucraina continuă să atace orașul rus de graniță Belgorod. Guvernatorul regiunii Belgorod declară că situația este „dificilă”.

Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt lipsite de valoare, dacă ele nu sunt oferite si de Statele Unite. Acesta este motivul pentru care regimul Zelenski a decis, în cele din urmă, să semneze acordul care va permite SUA să exploateze mineralele din Ucraina. Mai mult, potrivit The Guardian, președintele Trump i-a transmis omologului ucrainean că SUA ar putea prelua și centralele nucleare din Ucraina, prin acordul de încetare a focului. ”A spus că SUA ar putea ajuta la exploatarea acestor centrale, prin expertiza americană în domeniu”, a spus secretarul de presă al Casei Albe, Karorine Leavitt. ”Proprietatea americană asupra acelor centrale ar fi cea mai bună protecție pentru acea infrastructură și un sprijin pentru infrastructura energetică a Ucrainei”. Zelenski a declarat însă că discuțiile s-au axat doar pe centrala nucleară de la Zaporojie, acum ocupată de Rusia, și ca a fost vorba despre recuperarea de către Ucraina a acestei centrale aflate într-un oblast anexat formal de Federația Rusa, nu despre trecerea centralei în proprietatea SUA. ”I-am spus lui Trump că suntem gata să discutăm, dacă este vorba despre modernizare, investiții. Dar am vorbit doar despre o singură centrală, care acum este ocupată temporar de Rusia”, a spus Zelenski, potrivit The Hill.

Cu o zi înaintea summitului de la Bruxelles, Departamentul de Stat al SUA a declarat că ”totul se întâmplă foarte repede, inclusiv pacea, care este mai aproape ca niciodată”. Purtătoarea de cuvânt Tammy Bruce a declarat că, în curând, vor avea loc negocieri pentru ”încetarea focului în Marea Neagră” sau chiar pentru ”o încetare totală a focului și pace permanentă”. ”Trimisul special Steve Witkoff s-a întâlnit cu președintele Putin, săptămâna trecută. Tot atunci, secretarul Rubio a vorbit cu ministrul de Externe Lavrov.  Și, desigur, secretarul Rubio și consilierul pentru Securitate națională Walz s-au întâlnit cu delegația ucraineană, la Jeddah. Negocierile vor continua în Arabia Saudită în zilele următoare”, a spus purtătoarea de cuvânt. Discutiile SUA-Rusia din Arabia Saudită vor începe duminică sau săptămâna viitoare.