De astăzi, zborurile lui Cătălin Prunariu sunt mai sigure. Cătălin este primul pilot român care va zbura de acum înainte cu un ceas Breitling Emergency pe mână. Ceasul care salvează vieţi, astfel s-ar descrie pe scurt acest model de ceas. Creat special pentru piloţi şi echipajele de zbor, acesta este un ceas-instrument ce are încorporat un microtransmiţător care emite semnale pe frecvenţa de urgenţă a avioanelor. În cazul unei aterizări forţate, de exemplu, ceasul transmite un semnal de urgenţă care va fi receptat de către echipele de salvare.
„Pentru orice pilot din lume, Breitling reprezintă profesionalismul absolut în domeniul cronografelor de aviaţie. Aproape toţi piloţii care ating un anumit nivel profesional îşi fac cadou un astfel de ceas ca premiu pentru munca depusă şi recunoaştere a profesionalismului atins. De aceea pentru mine este o onoare să fiu ales Ambasador Breitling în România, pentru că este o încununare a eforturile depuse de-a lungul unei cariere de 17 ani în aviaţie şi o recunoaştere a nivelului profesional atins în aceşti ani”, a declarat Cătălin Prunariu.
La 14 ani, Cătălin a făcut primul zbor cu o aeronavă ultrauşoară, iar în 1993 a început să practice paraşutismul, fiind ulterior selectat în Lotul Naţional de Juniori. În 1996 a devenit vicecampion naţional la parapantă şi a început zborul cu motor în cadrul Aeroclubului României, obţinând licenţa de pilot sportiv în 1997.
În mai 2002, la 26 de ani, a câştigat concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de comandant de aeroclub la Aerodromul Teritorial „Aurel Vlaicu” Bucureşti, devenind astfel cel mai tânăr comandant de aeroclub din România. În acelaşi an a obţinut licenţa de pilot pe avioane comerciale – CPL(A). Din anul 2003 a fost ales preşedinte al Comisiei de Zbor cu Motor în cadrul Federaţiei Aeronautice Române, calitate în care s-a îngrijit ca, după o pauză de 10 ani, România să organizeze din nou Campionate Naţionale în ramura de zbor cu motor. Până în 2004 a ocupat postul de comandant al Aerodromului Bucureşti, continuând în paralel pregătirea în zborul acrobatic.
În acelaşi an a fost selectat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română să devină inspector de pilotaj pentru aviaţia generală, funcţie pe care o ocupă şi în prezent. În paralel cu activitatea de inspector de pilotaj, a continuat să-şi îmbunătăţească permanent pregătirea profesională, absolvind cursurile de zbor instrumental, de zbor multi-motor şi de instructor de zbor în cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, devenind la momentul respectiv cel mai tânăr instructor de zbor primar din România.
În 2005, Cătălin a devenit Campion Naţional de Acrobaţie, zbor cu motor – confirmându-şi poziţia de cel mai bun pilot de acrobaţie al momentului. În paralel cu zborul cu avioane, Cătălin este şi pilot de planor, obţinînd în 2004 calificarea „C de argint” şi participă la competiţii de acrobaţie cu planorul.
Din anul 2006, Cătălin a participat anual la 10 airshow-uri, aproximativ două pe lună. Exerciţiile sale includ figuri artistice dinamice şi precise, combinând acrobaţia clasică şi figurile giroscopice ce sfidează legile aerodinamicii. În anii 2006 şi 2007 a fost invitat în Coreea de Sud să performeze în cadrul Sacheon Air Show şi Seoul International Aerospace and Defense Exhibition.
În anul 2008, alături de foştii săi elevi Mihai Dobre, George Rotaru şi Attila Goger a reînfiinţat formaţia de acrobaţie „Hawks of Romania”, o formaţie acrobatică de 4 avioane în care a deţinut poziţia de „Aripa Dreaptă”. În 2008, Hawks of Romania a fost singura formaţie civilă şi străină căreia i s-a permis să zboare în cadrul show-urilor aeriene din Coreea de Sud.
Anul 2009 a adus o schimbare semnificativă în cariera sa profesională, deoarece a fost selecţionat să devină pilot în cadrul companiei TAROM. În prezent zboară pe ATR 42/72 şi se pregăteşte să devină căpitan pe acest tip de avion până la sfârşitul acestui an.
Din anul 2007 şi până în 2010 a fost antrenorul Lotului Naţional de Acrobaţie – zbor cu motor, iar în prezent este singurul instructor de acrobaţie aeriană pentru toate clasele, din România.
De-a lungul activităţii sale de pilot, Cătălin nu a fost ferit de neplăceri. A avut 7 pene de motor, din care 3 au fost totale, cu pierderea completă a capacităţilor motorului. De fiecare dată stăpânirea de sine şi buna pregătire profesională l-au ajutat să aducă avioanele la sol, fără să sufere nici o zgârietură sau să înregistreze pagube materiale.