Câți oameni lucrau la Securitate în 1988. CNSAS a publicat structura completă a DSS

Cifrele publicate de CNSAS despre Securitate din anul 1988

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat, pe pagina de Facebook, o analiză detaliată a dimensiunii Departamentului Securității Statului (DSS) la finalul regimului comunist. Documentele prezentate sunt datate 24 septembrie 1988 și provin din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40, aparținând fostului ministru de interne Iulian Vlad.

Potrivit CNSAS, pentru a obține o imagine completă a aparatului represiv trebuie coroborate datele din două tabele distincte, care acoperă întregul sistem. Analiza a fost calculată la un total general de 14.629 de angajați, obținut prin însumarea celor 8.760 de angajați din aparatul central ori trupele de securitate, cu cei 5.869 de angajați ai aparatului teritorial. În acest total este inclus ori personalul muncitor civil, aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar, format din muncitori calificați, tehnicieni, șoferi, personal administrativ, specialiști în telecomunicații ori personal de secretariat.

Structura pe cele trei componente ale DSS

Din punct de vedere geografic ori operațional, DSS era împărțit în trei mari componente. Aparatul central al DSS, cu sediul în București, cuprindea 6.023 de cadre, reprezentând 41,17% din totalul angajaților. Această structură concentra cel mai puternic nucleu informativ, tehnic ori de analiză din țară, unde erau rulate marile dosare de spionaj, contraspionaj, filaj centralizat ori interceptări la nivel național.

Trupele de Securitate numărau 2.737 de cadre, adică 18,71% din total, reprezentând componenta militarizată a sistemului: infanterie, pază a obiectivelor speciale ori intervenție în caz de revoltă populară. Deși comandamentul se afla în București, unitățile erau dislocate strategic în orașe precum Cluj, Timișoara ori Ploiești, pentru a asigura controlul rapid în situații de criză.

CITEȘTE ȘI:

Cum erau pregătite Trupele de Securitate pentru intervenție în 1989. Aproape 1.000 de luptători doar în Brigada 11 București

Aparatul teritorial, format din cele 40 de inspectorate județene ori Securitatea Municipiului București (S.M.B.), totaliza 5.869 de cadre, respectiv 40,12% din efectivul general. Conform CNSAS, S.M.B. era, cu 557 de cadre, de departe cea mai mare unitate teritorială din țară, deși făcea parte administrativ din aparatul teritorial. Restul de 5.312 de cadre erau împărțite între cele 40 de inspectorate județene, cu o medie de aproximativ 132 de cadre pe județ.

Liniile operative ale Securității, în cifre

Documentele publicate de CNSAS detaliază ori repartiția cadrelor pe linii operative. Direcția I, responsabilă de supravegherea conformării ideologice a populației, avea 103 angajați la nivel central. Direcția II, care se ocupa de contrainformații în sectoarele economice, fabrici, uzine ori combinate, cumula 152 de angajați. Direcția III, dedicată contraspionajului ori monitorizării reprezentanțelor străine, avea cel mai mare efectiv dintre direcții, cu 213 angajați.

Unitatea Specială „T”, care se ocupa de interceptări ori ascultări telefonice, funcționa cu 466 de angajați, fiind descrisă drept un colos tehnologic de sine stătător. Unitatea Specială „F”, responsabilă de filaj ori observație stradală, avea cel mai numeros efectiv operativ dintre unitățile centrale, 745 de angajați, constituind echipe mobile destinate urmăririi persoanelor considerate periculoase de regim. Unitatea Specială „S”, care controla corespondența scrisă, avea 356 de angajați la nivel central, activitatea fiind dublată în teritoriu prin birouri amplasate, de regulă secret, în oficiile poștale județene.

Ponderea femeilor în structurile DSS

Situația centralizată de CNSAS urmărește ori distribuția pe genuri a personalului Securității la 24 septembrie 1988. În total, 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților, erau încadrate în DSS: 954 în aparatul central (15,83% din cadrele centrale), 254 în trupele de securitate (9,28%) ori 1.089 în structurile teritoriale (18,55%).

Accesul femeilor la funcțiile de conducere era extrem de limitat. La nivel național, doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere, restul de 99,05% ocupând funcții de execuție. În aparatul central, 11 din cele 954 de femei aveau funcții de conducere, adică 1,15%, iar în aparatul teritorial, 11 din cele 1.089 de femei, respectiv 1,01%. În trupele de securitate, nicio femeie nu ocupa o funcție de conducere. În total, în întregul aparat existau 22 de femei în funcții de conducere.

Cele mai mari ori cele mai mici inspectorate județene

Pe județe, cel mai numeros inspectorat, exceptând S.M.B., era S.J. Constanța, cu 285 de cadre, urmat de S.J. Timiș, cu 271 de cadre, S.J. Prahova, cu 261 de cadre, S.J. Cluj, cu 251 de cadre, ori S.J. Brașov, cu 212 cadre. CNSAS explică efectivele ridicate din aceste județe prin importanța lor strategică: port maritim, zonă de frontieră, nucleu industrial sau centru universitar.

La polul opus, cele mai mici inspectorate județene, cu sub 95 de cadre, se aflau în județe considerate de regim cu riscuri de securitate minime, preponderent agricole. S.J. Covasna, cu 73 de cadre, era cel mai mic aparat județean din țară, urmat de S.J. Ialomița ori S.J. Sălaj, ambele cu 76 de cadre, ori S.J. Călărași, cu 78 de cadre.