Curtea Constituțională a constatat, joi, la sesizarea lui Sorin Grindeanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern legat de Ordonanța de urgență SAFE, transmite CCR.
Președintele PSD a sesizat CCR, în plin conflict cu guvernul interimar Bolojan, privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvernul Bolojan şi Parlament, declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă referitoare la Programul SAFE.
Potrivit sesizării, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi depășit limitele atribuțiilor sale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, adoptând și trimițând spre publicare OUG nr. 38/2026 privind SAFE.
Grindeanu mai reclamă că ordonanța a reglementat chestiuni care se aflau deja în procedură parlamentară.
Șase amânări succesive înainte de pronunțarea unei soluții
Curtea Constituțională a amânat, începând cu 10 iunie, de șase ori pronunțarea unei decizii pe sesizarea lui Grindeanu, înainte să-i admită joi sesizarea și să constate existența conflictului juridic de natură constituțională.
Pe 10 iunie a făcut prima analiză a sesizării și a acordat termen pentru 18 iunie. Apoi, pentru 15 iulie, 23 septembrie, 30 septembrie, 7 octombrie și 22 octombrie când a reușit să dea o decizie.
Ceea ce se poate deduce dintr-o analiză a calendarului amânărilor este că CCR a evitat să se pronunțe câtă vreme Guvernul Bolojan era încă în funcțiune, chiar și în calitatea sa de guvern interimar dedus condiției sale de guvern demis prin moțiune de cenzură.
Pe 30 septembrie justificarea ar fi fost dată de calendarul politic și parlamentar. Atunci, presa a relatat că CCR a amânat pronunțarea în contextul votului din Parlament pentru Guvernul Siegfried Mureșan. Iar pe 7 octombrie a fost stabilit un nou termen pentru 21 octombrie, mutat apoi pentru 22 octombrie, când s-a luat o decizie.
Cum a ajuns conflictul la CCR
Pe 4 mai 2026, Guvernul Bolojan a avut pe ordinea de zi ordonanța care include măsuri referitoare la programul SAFE. Potrivit explicațiilor Guvernului, actul a fost ulterior completat și a fost necesar un nou aviz al Consiliului Legislativ.
Pe 5 mai, Parlamentul demite Guvernul prin moțiune de cenzură. În aceeași zi, ordonanța ar fi fost extinsă cu 12 articole noi. Acesta este unul din punctele centrale ale sesizării lui Sorin Grindeanu.
Pe 8 mai, Ordonanța este publicată în Monitorul Oficial. Grindeanu susține că un Guvern demis, limitat constituțional la administrarea treburilor publice, nu mai putea adopta o asemenea reglementare prin delegare legislativă. Guvernul a susținut că procedura fusese respectată.
Unde este, de fapt, conflictul juridic
Sesizarea se întemeiază pe două argumente principale ale lui Sorin Grindeanu: limitele puterilor unui Guvern demis și pe rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
Articolul 110 alin. (4) din Constituție prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Guvern.
Articolul 61 alin. (1) din Constituție este invocat în legătură cu adoptarea prin ordonanță a unor măsuri care se aflau deja în procedură parlamentară.
Argumentul Guvernului Bolojan, în schimb, a fost că procedura de adoptare a ordonanței fusese respectată, inclusiv în privința avizului Consiliului Legislativ.
Întrebarea centrală este dacă un Guvern demis poate adopta o ordonanță de urgență cu un conținut legislativ substanțial în perioada interimatului și dacă poate reglementa astfel chestiuni deja dezbătute de Parlament.
Citește și:
UPDATE O nouă amânare la CCR în cazul Ordonanței SAFE. Grindeanu acuză Guvernul Bolojan de abuz constituțional