Președintele Rusiei, Vladimir Putin, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, au desfășurat joi o rundă de discuții trilaterale de 90 de minute în orașul chinez Shenzhen, în marja celui de-al 33-lea summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Întrevederea s-a încheiat cu adoptarea unei declarații de pace și fără anunțuri privind modificarea arhitecturii de securitate din Europa.
Potrivit unei analize publicate de The Moscow Times, prezența lui Vladimir Putin la summitul din Shenzhen a reprezentat prima întâlnire în acest format între liderii de la Moscova, Washington și Beijing. Evenimentul a avut loc în condițiile în care pe numele liderului de la Kremlin există un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, iar Rusia a fost exclusă din mai multe forumuri diplomatice în ultimii ani.
În timpul discuțiilor, Vladimir Putin a afirmat că este „convins că Rusia, China și Statele Unite sunt capabile să aducă o contribuție la consolidarea securității și stabilității la nivel global”, cu condiția ca cele trei state să coopereze pe baza „respectului reciproc, a egalității și cu respectarea unui echilibru al intereselor”.
Obiectivele Moscovei au atras, inevitabil, comparații cu Conferința de la Ialta
Analiștii citați în cadrul analizei au indicat faptul că obiectivul Kremlinului la această reuniune a fost obținerea unei recunoașteri a statutului de putere a Rusiei și demonstrarea faptului că eforturile de izolare a Moscovei nu au produs efecte. Temur Umarov, cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center, a declarat că „ambiția lui Putin este de a restaura sferele de influență de tipul Războiului Rece, în care securitatea Europei este decisă între Washington și Moscova”.
Înaintea summitului, au apărut comparații între reuniunea din Shenzhen și Conferința de la Ialta din 1945, când liderii Statelor Unite, Marii Britanii și Uniunii Sovietice au stabilit organizarea Europei postbelice fără participarea statelor vizate de decizii. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat împotriva oricăror negocieri privind încheierea războiului fără participarea Kievului, declarând: „Nu vrem să fim împărțiți de Rusia”. Conform informațiilor apărute înaintea discuțiilor, subiectul Ucrainei nu figura inițial pe agenda oficială.
CITEȘTE ȘI:
Concluziile summitului Xi-Trump-Putin. Declarația comună a celor trei lideri
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins paralelele cu anul 1945, numind aceste evaluări „jocurile politologilor”. Cu toate acestea, Mikhail Troitskiy, director adjunct al Programului pentru Rusia și Eurasia din cadrul Școlii Fletcher a Universității Tufts, a explicat că obiectivele Moscovei au avut două direcții. „În primul rând, ar dori să prezinte summitul drept o Ialta 2.0, în care liderii a trei puteri împart sfere de influență. Al doilea obiectiv al Rusiei ar fi să obțină de la Trump și Xi o recunoaștere a rolului Rusiei de garant al securității în propria regiune, Europa”, a precizat Troitskiy.
Poziția Washingtonului în contextul acordului semnat cu Rusia
Reuniunea din China a fost precedată de o serie de decizii ale administrației de la Washington și ale aliaților săi, printre care un acord privind achiziția de motorină din Rusia, o derogare de la regimul de sancțiuni și impunerea unor restricții de viteză pentru sistemele de comunicații Starlink și Starshield utilizate de forțele ucrainene pe front. De asemenea, în cadrul discuțiilor desfășurate la Abu Dhabi, reprezentanții Statelor Unite au arătat disponibilitate pentru negocierea nu doar a unei încetări a focului, ci a unui acord de încheiere a războiului care să includă modificări ale arhitecturii de securitate din Europa.
Cu o zi înaintea întâlnirii de la Shenzhen, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a scris pe platforma X că acordul de securitate propus de președintele Trump „va aduce Europei securitate și energie la prețuri mai mici pe fondul crizei migranților, al declinului economic și al tulburărilor sociale”. În paralel, Mikhail Troitskiy a subliniat că Strategia Națională de Securitate a SUA din 2025 includea formulări referitoare la „campioni regionali”, iar Rusia solicită o reglementare a preocupărilor sale de securitate prin reconfigurarea arhitecturii europene.
Rezultatele discuțiilor. „Doar Dumnezeu știe ce va urma”
Deși întrevederea dintre Putin, Trump și Xi Jinping a durat 90 de minute, aceasta nu s-a finalizat cu acorduri privind redesenarea sferelor de influență. Cei trei lideri au convenit asupra unei declarații de pace care prevede reforma Organizației Națiunilor Unite, creșterea livrărilor de produse petroliere rafinate și măsuri pentru ca Curtea Penală Internațională să nu își depășească autoritatea prin urmărirea liderilor de stat.
Potrivit sursei citate, războiul din Ucraina a fost abordat în cadrul discuțiilor cu ușile închise, fără a fi comunicate modificări ale poziției oficiale a Statelor Unite în negocierile de pace. Temur Umarov a menționat că simpla participare a lui Vladimir Putin la masa discuțiilor alături de Donald Trump și Xi Jinping, în absența reprezentanților Europei și ai Ucrainei, reprezintă un element pe care Moscova îl poate prezenta drept un rezultat favorabil.
La finalul întâlnirii, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor cu privire la evoluția relațiilor diplomatice în lunile următoare, Vladimir Putin a declarat: „Ce se va întâmpla mai departe nimeni nu știe. Doar Dumnezeu”.