În urmă cu câțiva ani, Europa promitea că își va diversifica sursele de gaze, făcând eforturi pentru noi piețe pentru a importa gaze din zona Americii, din Orientul Mijlociu și din Caspica. Nu s-a întâmplat asta. Mai mult, dependența a crescut spre 40% după ce a apărut o nouă conductă dinspre Rusia, prin Marea Neagră, iar în viitorul aproapiat era așteptată și Nord Stream 2, din Marea Baltică.
”Acum, pe măsură ce a apărut următoarea criză, 38% din gazele europene provin din Rusia – diversificarea a eșuat. Nu trebuia să fie așa. Dacă, în loc să încercăm să găsim noi surse de gaze fosile, Europa ar fi urmărit să elimine treptat gazul, nu am fi atât de dependenți de Rusia și de creșterile de preț care vin odată cu baza pe un partener atât de volatil pentru energia noastră.
Acest lucru indică, de asemenea, soluția finală la această criză – eliminarea gazelor fosile din sistemul nostru energetic. Energia regenerabilă este mai ieftină, este mai puțin susceptibilă la schimbări uriașe de preț decât piața gazelor – și totuși Europa pur și simplu nu construiește suficient din ea. În același timp, mult prea multe case se bazează pe gaze fosile pentru încălzire – conducând criza climatică și poluând aerul din orașele noastre. Guvernele noastre pot și trebuie să acționeze mai rapid pentru a elimina treptat gazul și a furniza energie ieftină, curată și case calde și sigure pentru toți”, scrie Strati.
De unde mai poate lua Europa gaz?
Europa e conectată foarte puternic la gazul rusesc, care vine prin conducta Yamal, prin Belarus, Polonia și până în Germania, și prin Nord Stream 1, care ajunge în Germania. De anul trecut, Ucraina a devenit zonă de tranzit pentru gazul care ajunge în Slovacia, Austria și Italia. Prin Ucraina, vine gazul și în România, mai ales prin conducta care intră în țară pe la Isaccea. Dar Europa nu este conectată doar la gazul rusesc.
Conform unui studiu făcut de analiștii de la Oxfort Institute for Energy Studies, Germania, de exemplu, cel mai mare consumator de gaz rusesc, poate importa din Norvegia, Țările de Jos, Marea Britanie și Danemarca. Numai că Norvegia, cel mai mare furnizor de gaz european, livrează deja gaz la capacitate maximă și nu poate înlocui necesarul furnizat de Rusia.
În sudul Europei, ajunge gaz din Azerbaidjan, prin conducta Trans-Adriadică, ce ajunge până în Italia și prin conducta Trans-Anatoliană de Gaz Natural, din Turcia. Țările învecinate pot primi sursa de energie interconectându-se la vecinele lor din sud, însă prețul acestui gaz va fi ridicat. Analiștii de la Barclays cred că este imposibil ca europenii să găsească rapid o soluție pentru a înlocui cei 150-190 de miliarde de metri cubi de gaz furnizați de Rusia. În timpul iernii, de exemplu, Rusia livrează în UE 48 de milioane de metri cubi.
Alternativele la gazul rusesc
Toată lumea se uită spre Qatar, unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale și al doilea cel mai mare exportator de GNL din lume, depășit doar de Australia. Acest stat din Orientul Mijlociu deja a furnizat Marii Britanii și altor state europene GNL prin vase cisternă. În Africa există Libia, care ar putea de asemenea să ajute, având în vedere apropierea geografică de Europa. Și SUA ar putea reprezenta o soluție. De altfel, în porturile europene au ajuns cantități record de gaz lichefiat provenind de dincolo de Ocean.
Sunt îndeajuns aceste soluții? Nu! Rezervele de gaz sunt deja scăzute din cauza efectelor negative asupra economiei mondiale pe care le-a generat pandemia de COVID-19, susține analistul Xi Nan. Qatarul produce în acest moment 77 de milioane de tone pe an de GNL, dar a contractat deja în jur de 97 de milioane de tone clienților din Asia, Europa și Kuweit și altor companii energetice mari care pot alege singure unde își trimit marfa. Anumite cantități destinate Asiei ar putea fi redirecționate Europei, însă până la 150-170 miliarde de metri cubi trimiși anual de Rusia mai e de acoperit
În jur de 16 miliarde de metri cubi vor fi transportate în Turcia și Europa prin intermediul Conductei Trans-Anatoliane de Gaze Naturale (TANAP) în acest an, a declarat directorul general al TANAP, Saltuk Duzyol, la o conferință de presă online, transmite News.Az. De la data punerii în funcțiune și până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, TANAP a transportat 14,5 miliarde de metri cubi de gaz în Turcia și 9 miliarde de metri cubi de gaze în Europa.
Ce face România dacă Rusia închide robinetul?
România importă până la o treime din necesarul de consum, cea mai mare parte de la Gazprom. În cazul în care Rusia ar închide robinetul, se pare că pentru o vreme nu vom fi afectați. Premierul Nicolae Ciucă a spus, vineri seara, după vizita la Vama Siret, la granița cu Ucraina, că România ăși va putea asigura rezervele de gaze dacă Rusia nu ni le va mai furniza. „Nu putem să nu facem analizele la fiecare minister de linie, acolo unde se produc consecințe. Am identificat soluțiile pentru data de după 1 aprilie, am discutat cu instituțiile care sunt responsabile de tot ceea ce înseamnă gaze și distribuția de gaze. Am fost asigurat și că dacă se oprește importul de gaze din Federația Rusă, nu vom avea probleme”, a spus premierul.
Ce face Polonia?
Ministrul polonez al Activelor Statului, Jacek Sasin, a asigurat că țara sa este pregătită pentru situația în care Rusia nu va mai livra gaze. El a adăugat chiar că în decurs de un an, Polonia va fi capabilă să devină complet independentă de aprovizionarea cu gaz a Rusiei. Sasin a subliniat infrastructura în curs de dezvoltare, cum ar fi terminalul Świnoujście LNG și Baltic Pipe, care sunt menite să asigure alimentarea cu gaze pentru următorii 30 de ani alături de alte conexiuni, cum ar fi cea prin Klaipėda în Lituania, scrie Remix. Mai mult, ministrul a indicat că rezervele de gaze naturale ale Poloniei au fost umplute cu până la 80 până la 90% din capacitatea lor. „Situația arată diferit în alte țări, care depind într-o măsură mult mai mare de gazul rusesc, cum ar fi Germania”, a explicat Sasin. „Acest lucru înseamnă o mare amenințare potențială pentru Europa”, a adăugat el. Cu actualul stoc de gaze polonez, Polonia ar putea supraviețui până la două luni chiar dacă niciun alt gaz nu ar ajunge în țară, a dezvăluit ministrul. Michał Paszkowski de la Institutul Central European a subliniat două situații care trebuiau luate în considerare atunci când vine vorba de furnizarea de gaze. Primul a fost cazul în care a existat o suspendare totală a transferului de gaz în Europa, ceea ce ar provoca o situație de criză masivă.
El a avertizat însă că multe alte țări europene se află într-o situație mult mai periculoasă. „Acest lucru se referă în principal la Austria, Olanda și Germania, în care funcționează depozitele deținute de Gazprom. În Germania, Gazprom este proprietarul a aproximativ 30% din totalul capacităților de depozitare, iar în 2021, compania a limitat semnificativ această aprovizionare.”
Fraților dar voi chiar nu gândiți? Ce face Rusia cu gazul, daca nu-l vinde?