Pe 9 iunie, Klaus Iohannis se va întâlni cu președintele Donald Trump la Washington, au anunțat Casa Albă și Administrația Prezidențială de la București. Va fi prima întâlnire oficială dintre președinții SUA și România începând din 2006, iar dacă punem la socoteală temerile create de Rusia în estul Europei și recentele dispute transatlantice între Berlin și Washington, vizita pare a fi una de maximă importanță. Se pregătește Klaus Iohannis să întărească mai mult parteneriatul strategic cu SUA, va încerca să aleagă tabăra, să construiască punți între UE și America, ca un fel de (improbabil) lider regional? Sau președintele caută doar o oportunitate foto de uz intern cu Donald Trump?
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua în perioada 4-9 iunie a.c. o vizită în Statele Unite ale Americii. Elementul central al acestei vizite este constituit de întrevederea oficială a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump, în data de 9 iunie a.c. Întrevederea celor doi înalți oficiali va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia“, se arată în prima parte a unui comunicat mult mai amplu al Președinției.
O vizită anunțată de Comitetul Evreiesc American
În comunicatului Cotrocenilor se arată că președintele „va participa în data de 5 iunie a.c., în calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al prestigioasei organizații American Jewish Committee (AJC)“. De fapt, vizita lui Klaus Iohannis la Washington a fost anunțată la începutul lunii aprilie, într-un comunicat al Comitetului Evreiesc American, care spunea că președintelui României i se va „conferi prestigioasa distincţie «Lumina popoarelor» la ediţia din acest an a Forumului global al organizaţiei, care va avea loc între 4 şi 6 iunie la Washington D.C.“. De altfel, comunicatul publicat pe 1 iunie de Administrația Prezidențială de la București pare să preia o parte din comunicatul AJC publicat de Agerpres pe 3 aprilie.
Trump – apendice sau „element central al vizitei“?
Avem astfel circa două luni de zile în care s-a încercat ca la nucleul vizitei lui Klaus Iohannis la Washington să se adauge o întâlnire cu președintele Donald Trump. Însuși comunicatul președinției aloca un spațiu mult mai amplu participării la Forumul Global al AJC decât întâlnirii cu Trump, care este numită, totuși, „elementul central al vizitei“.
Rangul vizitei este menționat în anunțul laconic al Casei Albe: „Președintele Donald J. Trump îl va primi la Casa Albă pe președintele României, Klaus Iohannis, pe 9 iunie, pentru o vizită de lucru. Președintele va discuta despre modalitățile de aprofundare a relațiilor și întărirea legăturilor parteneriatului strategic Statele Unite-România“. În plus, întâlnirea cu Trump este programată în ultima zi a vizitei, un lucru care în cutumele diplomatice nu semnalează, de regulă, că ar fi „elementul central“. Vizitele de lucru nu presupun organizarea unui prânz oficial, nici participarea primelor doamne și nici oportunități de presă formale. Însa Klaus Iohannis mai are de lucru pentru a ajunge într-o „vizită oficială“ la Casa Albă. Ultima a fost întreprinsă în 2006, de Traian Băsescu, la mai bine de un an după ce lansase celebra „axă Washington-Londra-București“.
Mizele vizitelor și „excursiilor“ la Washington
Toate aceste aspecte fac ca vizita lui Klaus Iohannis la Casa Albă să semene întrucâtva cu ultima excursie a lui Traian Băsescu în SUA, în septembrie 2011, numită, pe nedrept, vizită. A existat și o întrevedere cu președintele Barack Obama, care nu a figurat pe agenda oficială, iar Traian Băsescu nu a putut bifa momentul drept o vizită oficială la invitația președintelui democrat. Și până la încheierea mandatului de la Cotroceni nici nu avea să fie vreuna. Pentru a avea scurta întrevedere și oportunitatea foto cu Barack Obama, Traian Băsescu a mers la Washington pentru a stabili finalizarea acordului pentru instalarea scutului de la Deveselu, pentru a nu mai adăugă că, la câteva luni distanță, România semna pentru cumpărarea avioanelor americane F-16 la mâna a doua.
Va primi președintele Iohannis o promisiune fermă pentru ridicarea vizelor americane de pe urma acestei vizite sau se va întoarce acasă, la fel cum a plecat, ca și Traian Băsescu în 2011? Atunci se vorbea despre rata mare de refuz a vizelor pentru români ca motiv pentru menținerea lor. Nici acum contextul nu pare favorabil, din cauza propunerilor lui Trump pentru consolidarea sistemului de imigrări, pentru a proteja locurile de muncă ale americanilor.
„Ce poate face România pentru SUA?“, a sunat întrebarea președintelui Băsescu pentru Barack Obama, în 2011. „Să se aplice legea, să funcționeze justiția“, a spus președintele democrat. Poate că Iohannis nu va avea aceeași atitudine umilă, însă cu siguranță îndemnul lui Trump va fi identic, mai cu seamă că emisarul său la București, Hans Klemm, este marele susținător al șefei DNA.
O lovitură de imagine
Vizita anunțată de Președinția României este, fără îndoială, o lovitură de imagine pentru Klaus Iohannis în politica internă, acolo unde guvernarea PSD dădea semne că poate controla relația cu SUA, așa cum a încercat să o arate președintele partidului, Liviu Dragnea, prin prezența la învestirea lui Trump. Această competiție Dragnea-Iohannis nu avea însă cum să fie una de pe picior de egalitate din punct de vedere diplomatic – președintele SUA va privilegia mereu o întâlnire cu un omolog, nu cu un președinte de cameră legislativă.
La fel de importantă este și lovitura dată de Iohannis în raport cu statele din regiune – este primul președinte din fostele state socialiste primit de Trump. În condițiile în care premierul ungar Viktor Orban l-a susținut pe Donald Trump încă din timpul campaniei electorale, iar apoi a declarat că a fost invitat de președintele SUA la Casa Albă, faptul că Iohannis ajunge primul aici este cu adevărat un eveniment notabil.
„Ce poate face România pentru SUA”, l-a întrebat Traian Băsescu pe Obama în 2011
Ponta: România, între „Tata Trump“ și „Mama Merkel“
Însă această vizită vine într-un context tensionat între SUA și Europa (a se citi Germania și Franța). Ce mesaj transmite Iohannis la Berlin și la Paris mergând la Casa Albă pentru a se întâlni cu președintele SUA, care a spus că „germanii sunt răi, foarte răi“, căruia cancelarul Angela Merkel i-a replicat că, „perioada în care puteam avea încredere totală unii în alții a cam trecut?“
„Acum, divorțul între «Tata Trump» (adică SUA) și «Mama Merkel» (adică Germania și UE) a devenit oficial! Cu cine rămâne «copilul România». Vom afla în următoarele zile, foarte posibil după vizita la Washington a dlui Iohannis. Sper din tot sufletul pentru țara noastră să ia decizia corectă“, scrie Victor Ponta pe Facebook.
În toate discursurile sale oficiale, Iohannis prioritizează astfel direcțiile strategice ale României: Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. Administrațiile marilor puteri nu fac acte de caritate, ci investiții profitabile și furnizează securitate dacă aceasta este o investiție în propria securitate. În plus, administrația Trump semnalează stabilizarea relației cu Rusia pe un nou aliniament, în logica Războiului Rece. Va alege Iohannis între tabăra UE și a SUA și va discuta despre costurile plasării României pe acest aliniament?
O vizită securizată
Având acest context dificil și experiența ultimei vizite a lui Traian Băsescu la Casa Albă, Klaus Iohannis poate se gândește la afirmațiile din 2011 ale fostului președinte, care spunea că vizita sa la Washington a fost „un lucru bun, bine securizat, pentru a nu fi distrus mediatic“, menționând că și-a luat „toate măsurile pentru ca vizita să nu fie distrusă acasă de analiști“. Astfel, după vizita la Washington, se poate să vedem un președinte Iohannis nerăbdător să-și developeze fotografiile de la Casa Albă în laboratoarele „bine securizate“ ale presei sale, pentru a lucra pas cu pas la un „proiect de țară“ prezentat ca și cum ar avea binecuvântarea lui Donald Trump.
Se pune astfel întrebarea legată de „prețul“ întâlnirii dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, mai cu seamă că actualul președinte este extrem de vocal în ce privește contribuțiile aliaților europeni la bugetul Apărării și la NATO. România va îndeplini din acest an criteriul celor 2 procente din PIB alocate Apărării și, la finalul anului trecut, Ministerul Apărării anunța că negociază cu SUA cumpărarea altor 12 avioane F-16.
Să fim ambițioși
„România poate vrea mai multe de la Trump decât reciproca. Ceea ce SUA doresc de la România cam are deja: suntem un partener fidel, de încredere, în plan militar și securitar. Restul depinde de ceea ce va cere România. Sper să fim ambițioși.
În plan investițional, nu cred că vom vedea miracole. America First este menită a favoriza locurile de muncă acasă, nu să favorizeze investiții în plus în afară”, a declarat analistul politic Radu Magdin.
Recomandare
Pentru o documentare suplimentară cereți la chișcurile de ziare Dosarul Nr. 1 Cotidianul – ”Totul despre Trump”. Detalii aici: Donald J. Trump este în Dosarele Cotidianul
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.