Cea mai mare problemă a băncilor: nu mai au pe cine să crediteze.
Șefii băncilor din România au vorbit la conferința CFA România despre provocările și inegalitățile semnificative în sectorul pe care-l păstoresc.
Lipsa cererii eligibile se numără printre principalele motive, cu firmele care nu au bilanțuri suficient de solide pentru a accesa credite bancare. Ei au evidențiat o diviziune accentuată între zonele urbane și cele rurale. Dacă în orașe băncile sunt prezente, în sate dispariția cooperativelelor de credit lasă comunitățile fără acces la finanțare, o problemă cu impact direct asupra dezvoltării economice a zonelor mai puțin populate.
O altă problemă semnalată este tratamentul diferit aplicat băncilor din cauza reglementărilor privind spălarea banilor, cunoașterea clientelei sau factorii ESG (mediu, social, guvernanță). Aceste reglementări creează un cadru de concurență inegală și impun băncilor un nivel ridicat de prudență în acordarea creditelor.
În ciuda acestor provocări, liderii băncilor românești rămân optimiști și își exprimă angajamentul pentru dezvoltarea sectorului financiar al țării. Totuși, pentru a depăși aceste obstacole și a valorifica oportunitățile existente, se impune un efort comun din partea autorităților, băncilor și a altor actori implicați în sistemul financiar, conform Profit.ro.
Această perspectivă arată complexitatea și dificultățile întâmpinate în intermedierea financiară în România și subliniază necesitatea unor soluții inovatoare și a unei colaborări strânse pentru a asigura accesul la serviciile bancare și pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă în întreaga țară.
Lipsa cererii eligibile și diferențele urbane-rurale
Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, subliniază: „Nu ne putem dezvolta doar cu credite de consum și retail. Dar pentru a dezvolta piața corporate, e nevoie de planuri mai deștepte, mai simple.” De asemenea, Mihaela Lupu, președinta executivă a UniCredit Bank România, adaugă: „Suntem într-o afacere, avem grijă de banii altora, sunt riscuri care vin din partea fiscală, suverană, așteptări, care ne fac mai prudenți, dar nu ezitanți.”
Exces de lichiditate și raporturi credite/depozite subunitare
Sistemul bancar românesc se confruntă cu un excedent record de lichiditate și un raport credite/depozite subunitar de 68%. Tetik subliniază: „Avem lichiditate, ne-am dori să investim mai mult.”
Rolul educației financiare și al raportării fiscale
Tetik atrage atenția asupra necesității educației financiare pentru companii: „Intermedierea financiară, adică ponderea în produsul intern brut al activelor bancare, a scăzut în ultimul deceniu… Nu putem împrumuta în orice condiții, suntem responsabil pentru deponenți.”
Perspectivele de creștere și rolul instituțiilor internaționale
Mihaela Mihăilescu, directorul adjunct al BERD în România, anunță: „Suntem cel mai mare investitor instituțional, avem planuri mari pentru țară. În anii următori ne vom axa pe intermedierea financiară, dezvoltarea piețelor de capital, infrastructură.”
Oportunități
Cu toate provocările întâmpinate, băncile românești rămân optimiste. Loukas Dedes, supraveghetor la Banca centrală a Greciei, punctează: „Din păcate, băncile grecești au fost forțate să iasă din regiune de criză, ca urmare a ajutorului de stat primit. Nu cred că ar fi plecat din regiune.”
În contextul acestor discuții, se conturează o imagine complexă și dinamică a sistemului bancar românesc, evidențiind necesitatea unor strategii coordonate și a unui angajament comun pentru a depăși provocările și a valorifica oportunitățile în sectorul financiar.
ca exista?