Cartierul care pare rupt de agitația Bucureștiului. Care este cea mai liniștă zonă din Capitală

Drumul Taberei, Titan, Tineretului, Bucureștii Noi, Domenii, Vatra Luminoasă și Piața Muncii sunt și ele apreciate, însă Cotroceniul face o notă distinctă, fiind în top.

Cine se plimbă pe străzile acestui cartier poate avea senzația că agitația Bucureștiului nici nu există. Grădinile din fața caselor și traficul, mai redus comparativ cu marile bulevarde, întrețin această atmosferă, iar străzile Doctor Joseph Lister, Doctor Louis Pasteur, Doctor Nicolae Turnescu, Doctor Carol Davila sau Doctor Grigore Romniceanu, de exemplu, păstrează un aer rezidențial, scrie bucuresti.ro.

Mai sunt și casele aflate lângă Șoseaua Cotroceni, Bulevardul Eroilor, Splaiul Independenței sau marile intersecții, dar acestea se confruntă adesea cu un trafic important. Liniștea dispare când o ambulanță se grăbește să ajungă la spital sau, pur și simplu, din cauza traficului din zilele lucrătoare.

Un ritm aparte, moștenit din urbanism

La fel de important este modul în care a fost construit cartierul, case individuale și parce largi. Peisajul contează și el în egală măsură: copacii bătrâni, curțile interioare și Grădina Botanică creează o imagine diferită de cea a cartierelor dominate de beton și locuri de parcare. Fără să fie pustii, străzile nu sunt totuși pline de pietoni, curieri, autobuze și mașini de tot felul.

Multe dintre vilele ridicate la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, în stil neoromânesc, eclectic, modernist sau Art Deco, s-au păstrat până astăzi. Prin modul în care a fost sistematizată zona, circulația de tranzit se reduce pe multe dintre străzi, asigurând astfel liniștea.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Institutul Cantacuzino, spitalele, unitățile de învățământ și Palatul Cotroceni sporesc totuși activitatea din cartier și aduc o agitație specifică.

De la moșie domnească la cartierul elitelor profesionale

Moșia Cotroceni este atestată documentar încă de la începutul secolului al XVII-lea. Un moment important este legat de anul 1679, când domnitorul Șerban Cantacuzino a pus bazele mănăstirii ridicate pe Dealul Cotrocenilor, ansamblu transformat mai târziu în reședință domnească, apoi, odată cu schimbările din secolul al XIX-lea, în reședință regală.

Pe măsură ce s-au dezvoltat Palatul Cotroceni, Facultatea de Medicină și instituțiile militare din zonă, cartierul a devenit atractiv pentru ofițeri superiori, profesori, medici, avocați, artiști și funcționari cu funcții importante. Potrivit cercetărilor Muzeului Municipiului București, extinderea străzilor și a parcelărilor rezidențiale a continuat și după Primul Război Mondial.

Cartierul este legat de numele mai multor personalități, printre care scriitorul Ion Minulescu, sculptorul Oscar Han, biologul Emil Racoviță sau criticul literar Eugen Lovinescu. Vasile Voiculescu, poet și, în același timp, medic, a profesat la dispensarul din zonă, iar numele mai multor doctori au fost date unor străzi din Cotroceni.

Cotroceniul nu a fost un cartier în care locuiau cele mai avute familii bucureștene, ci și profesori, pensionari înstăriți, militari și funcționari. Cele mai fastuoase case ale orașului se aflau, la fel de bine, pe Kiseleff, Aviatorilor, dar și pe străzile din jurul Șoselei.

Regimul comunist a adus naționalizarea multor case, care au fost împărțite apoi între mai multe familii, fără ca țesutul urban al cartierului să dispară însă, așa cum s-a întâmplat în multe zone puternic afectate de demolările din anii ’80.

Alte zone liniștite

Drumul Taberei este cartierul lăudat pentru spațiile sale verzi, fiind preferat de mulți dintre cei care au discutat pe rețelele sociale.

„Drumul Taberei e un cartier liniștit, singurul minus mi se pare traficul infernal de multe ori, dar se poate rezolva cu metroul. Sunt parcuri în zonă”, a explicat un locuitor. „Tot rămâne unul dintre cele mai frumoase și liniștite cartiere din București”, a completat altcineva.

Zona Titan din jurul Parcului IOR și al Bulevardului Liviu Rebreanu a fost lăudată pentru spațiile verzi, pentru transportul în comun și pentru magazinele situate la distanță mică de mers pe jos. În Bucureștii Noi și în Domenii, participanții au apreciat străzile secundare mai puțin circulate, iar Vatra Luminoasă și Maior Coravu au fost recomandate pentru caracterul lor rezidențial.

„Contează foarte mult și blocul în care vrei să stai, indiferent de cartier”, a comentat altcineva. Chiar și pe o stradă liniștită, un bloc prost izolat, vecinii gălăgioși sau o locuință cu vedere spre o intersecție aglomerată pot anula avantajul zonei.

O verificare atentă

Pentru cine are în vedere o posibilă mutare, numele cartierului este doar primul pas care trebuie parcurs. O vizită chiar de dimineață și apoi seara, dar și în timpul săptămânii sau în weekend, te pot ajuta să îți faci o evaluare mai corectă în legătură cu nivelul real al traficului și cu felul în care acesta poate fi influențat de prezența unei școli, a unui spital, a unei terase ori a unor șantiere, dar și de o eventuală stradă foarte circulată.

Traseul zilnic spre locul de muncă merită, de asemenea, testat înainte de a te muta. „Cel mai important criteriu e cât de eficient și repede poți să ajungi unde ai nevoie să fii zi de zi”, a remarcat unul dintre participanții la discuție. Oricât de liniștită, o locuință poate deveni greu de suportat dacă ajungi să pierzi pe drum două ore în fiecare zi.

Pentru cei care își doresc mai mult ca orice să aibă liniște, dar și să fie aproape de centrul Bucureștiului, Cotroceniul rămâne cea mai bună variantă, dar asta numai dacă îți permiți costurile unei zone unde oferta de locuințe este una redusă. Oficial, cartierul nu deține titlul de cel mai liniștit, însă pe străzile sale zgomotul orașului se simte clar mult mai puțin decât în restul Bucureștiului.