Guvernul ia în calcul trei scenarii de majorare a salariului minim pe economie, creșterea fiind aceeași în toate, de 7,2%, dar cu instituirea unor mecanisme de corecție, transmite Mediafax.
Primul scenariu ia în calcul majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.
Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației.
A doua variantă precede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei, dar, în plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice.
Astfel, în cazul în care diferență dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%; în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual; în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.
Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.
În cel de-al treilea scenariu se iau în calcul majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%) și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei, iar în plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și „rata naturală” a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.
Pentru „rata naturală” a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM11
Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.
O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului.
Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii. Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019.
Guvernul spune că în ultimii 3 ani, majorarea salariului minim brut pe țară a condus la majorarea costului unitar cu forța de muncă și la scăderea profitabilității firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Această evoluție se înregistrează și în acest an. În primul semestru al anului 2019, dinamica reală a costului cu forța de muncă a fost de 10,6% iar dinamica reală a productivității de 4,7%. Se conservă un ecart din anii anteriori, chiar dacă acesta s-a mai redus, ceea ce arată că stabilirea salariului minim brut pe țară, fără luarea în considerare a unor indicatori economici relevanți, poate crea dezechilibru între muncă și capital.
În situația în care dinamica reală a productivității este sub dinamica reală a costului cu forța de muncă, datorită majorării salariilor, firmele vor avea înclinația de a transmite consumatorilor costul bunurilor și serviciilor vândute pentru a evita o scădere a profitului, ori își vor ajusta costurile, ceea ce pe termen scurt este mai puțin probabil. Pe ansamblu, trebuie reținut că în situația în care dinamica reală a costului cu forța de muncă este peste dinamica reală a productivității, datorită majorării salariilor în termeni nominali, atunci prețurile în piață vor crește, ceea ce are un efect de compensare a salariilor în termeni reali.
Premierul Ludovic Orban a declarat marți că Guvernul a căutat să elaboreze soluţia de creştere a salariului minim brut pe baza unor indicatori economici, „a unor date care sunt clare” şi care să ţină cont de realităţile economice, dar şi „să atingă obiectivul de majorare a salariului minim”.
„Scopul acestei întâlniri este de a avea o primă discuţie privitoare la decizia pe care trebuie să o luăm prin hotărâre de guvern privind stabilirea creşterii salariului minim brut pe economie. Sigur că această temă a salariului minim pe economie este o temă în care există o varietate foarte mare de puncte de vedere exprimate, în care, evident, sunt multe puncte de vedere care nu totdeauna converg. În ceea ce ne priveşte pe noi, am încercat să căutam o soluţie de creştere a salariului minim care să ţină într-o măsură cât mai mare de nişte date obiective din economie, adică, mai precis, încercăm ca această creştere a salariului minim să se facă pe baza unor indicatori economici pe baza unor date care sunt clare şi care, pe de o parte, să ţină cont de realităţile economice, pe de altă parte să atingă şi obiectivul de creştere a salariului minim pe economie”, a declarat Ludovic Orban, marţi, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
E clara, Citu se incalzeste in manuirea briciului taiete de taiete. Asa ca cei 1,4 milioane angajati ce sclavagesc pe un salariu minim pe economie care au votat PNL la euro-parlamentare si pe Johannis presedinte vor fi foarte fericiti cand li se vor diminua drastic veniturile mergand pana la a deveni someri. Asa ca ce-si face cetateanul credul cu mana lui se numeste pauperizare si orbalaba. Dupa care va veni randul medicilor si profesorilor sa vada pe buzunarele cui si-au dat voturile. Vor urma taiete de taiete si pentru medici si profesori. Incet dar sigur expertii finantistice trag la greu prafuri albe pe nas vor baga Romania in criza economica.