Casa Artelor Dinu Lipatti vă invită sâmbătă, 18 noiembrie 2023, de la ora 19:00 la evenimentul Centenar Monica Lovinescu în cadrul Programului “Memoria Culturii Românești” Ediția a V-a. Evenimentul o va avea ca invitată pe cunoscuta jurnalistă și realizatoare de filme și spectacole – Marilena Rotaru.
„Centenar Monica Lovinescu” continuă seria de evenimente de la Casa Artelor Dinu Lipatti din Programul „Memoria Culturii Românești” care are ca scop promovarea Culturii românești și a Patrimoniul cultural național imaterial, prin aducerea în amintirea publicului personalități emblematice naționale și internaționale.
În cadrul evenimentului, va avea loc evocarea personalității Monicăi Lovinescu și a impactului pe care aceasta l-a avut asupra culturii române și va avea loc Proiecția filmului „Monica Lovinescu și Virgil Ierunca – Vocile libertății”, film realizat de Marilena Rotaru. De asemenea, Editura Humanitas va prezenta în cadrul evenimentului Cărțile Monicăi Lovinescu pe care le publică începând din anul 1990, printre aceastea se numără jurnalul şi volumele de studii şi articole citite la Europa Liberă.
Monica Lovinescu a fost o intelectuală română care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist. Unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a fost la rândul ei critic literar, devenind o autoritate în materie de literatură română contemporană. A fost căsătorită cu poetul, publicistul şi realizatorul de emisiuni radio Virgil Ierunca. A obținut licenţa în Litere în 1946, la Universitatea din Bucureşti. La vârsta de opt ani (1931) i se publică un basm în revista Dimineaţa copiilor, iar la vârsta 15 ani îi apar nuvele şi schiţe în revistele Vremea şi Kalende, sub pseudonimul Ioana Tăutu. După moartea lui Eugen Lovinescu, în 1943, publică sub propriul nume romanul „În contratimp” în Revista Fundaţiilor Regale, iar după război scrie critică teatrală în ziarul Democraţia al lui Anton Dumitriu. A fost asistenta lui Camil Petrescu în cadrul seminarului de teatru condus de acesta. După instaurarea regimului comunist în România, în septembrie 1947, pleacă în Franţa ca bursieră a statului francez, iar în primele zile ale anului 1948 cere azil politic. Scrie articole şi studii despre literatura română şi despre ideologia comunistă care aservise România, publicând în revistele: East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages, La France Catholique. Este autoarea capitolului despre teatrul românesc din Histoire du Spectacle (Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, 1965). Traduce în franceză texte româneşti sub pseudonimele Monique Saint-Côme şi Claude Pascal, cel mai cunoscut fiind romanul La vingt-cinquième heure (A douăzeci şi cincea oră) de Virgil Gheorghiu. Colaborează la revistele româneşti din exil: Luceafărul, Caiete de dor, Fiinţa românească, Ethos, Dialog, Agora. După 1990 publică şi în revistele literare şi politice din ţară, în Contrapunct, România literară, 22, Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din 1962, colaborează la Radio Europa Liberă unde avea două emisiuni săptămânale: Actualitatea culturală românească şi Teze şi Antiteze la Paris. Aceste emisiuni au avut o puternică influenţă în România, în mediile culturale dar şi asupra unui public mult mai larg. În 1977, în ajunul sosirii la Paris a lui Paul Goma, pentru a cărui eliberare militase, Monica Lovinescu a fost agresată fizic, în curtea casei sale din Paris (8, rue François Pinton), de doi agenţi palestinieni trimişi de Securitate la ordinele lui Nicolae Ceauşescu. Este transportată în stare de comă la spital. Cinci zile mai târziu părăseşte spitalul, în pofida recomandărilor medicilor, pentru a participa la conferinţa de presă a lui Paul Goma la televiziunea franceză şi pentru a denunţa agresiunea la microfonul Europei libere. În 1999, preşedintele Emil Constantinescu i-a conferit ordinul Steaua României în rang de Mare Cavaler. În anul 2008, președinția a decorat-o post-mortem cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer.
Biletele pot fi cumpărate online pe www.iabilet.ro și în rețeaua iabilet.ro/retea sau la sediul Casei Artelor Dinu Lipatti, Bd. Lascăr Catargiu nr 12.