Cetățenii Republicii Moldova nu par încântați de perspectiva unirii cu România, potrivit unui sondaj IMAS

Mai mult de jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota împotriva unirii cu România la un eventual referendum, iar aproape 50% consideră că orientarea politicii externe a R. Moldova ar trebui să fie ”echilibrată, atât cu Rusia, cât şi cu europenii”, relevă datele unui sondaj IMAS, conform News.ro.

Majoritatea celor intervievați nu-și doresc unirea Republicii Moldova cu România

Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (54%) ar vota împotriva unirii cu România la un referendum pe această temă, iar 33% ar vota în favoarea unirii.

În cazul unui referendum privind NATO, 24% ar vota „pentru” şi 58% împotrivă.

49% dintre cei chestionaţi consideră că orientarea politicii externe a Republicii Moldova ar trebui să fie „echilibrată, atât cu Rusia, cât şi cu europenii”, 29% ar dori-o pro-europeană, 12% ar dori-o pro-Rusia, iar 5% ar dori-o „pro-unire cu România”, 5% nu ştiu sau nu răspund.

Influenţa Rusiei în Republica Moldova este considerată foarte puternică sau destul de puternică de 40% dintre cei chestionaţi, în timp ce 52% o consideră foarte slabă sau destul de slabă.

Patru formațiuni politice ar accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, potrivit datelor Barometrului socio-politic IMAS – iulie 2026. Pentru Partidul Acțiune și Solidaritate ar vota 20,6% dintre respondenți, pentru Partidul Socialiștilor – 14,9%, pentru Partidul Democrația Acasă – 10,2%, iar pentru Partidul Politic Partidul Nostru – 6,5%. Totodată, 27,6% dintre persoanele intervievate declară că nu ar vota sau că nu știu pentru cine și-ar da votul, potrivit IPN.md

Sondajul a fost realizat în perioada 10 – 20 iunie, la comanda Independent News, pe un eşantion stratificat, probabilist, bi-stadial; de 1015 respondenţi, de 18 ani şi peste; reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria. Interviurile: au fost realizate la domiciliile respondenţilor de către 33 de operatori din reţeaua IMAS, în limbile română şi rusă. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3.1%;