' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
O pacientă afirmă că operația suferită i-a provocat probleme grave și ireversibile, relatează Snoop.
Operație eșuată la clinica Silhouette
Monica Feliu, în vârstă de 47 de ani, a mers în 2021 la clinica Silhouette din București pentru a fi operată de deviație de sept de către Marek Vâlcu. Deși știa că medicul este chirurg plastician, pacienta spune că el i-a propus și o intervenție estetică.
„La consult, Marek Vâlcu mi-a spus că, dacă tot îmi sparge nasul, ‘ne putem ocupa un pic și de estetică’”.
Intervenția nu a decurs bine.
„Am avut hemoragie masivă la nas imediat după operație. Am plecat cu hemoragie din spital și au urmat trei luni de chin pentru mine”, povestește ea.
Specialiștii ORL au constatat că deviația de sept nu a fost corectată
După o recuperare dificilă și explicații care i s-au părut neclare, Monica Feliu a consultat mai mulți medici ORL. Aceștia i-au transmis că deviația de sept nu fusese operată, dar că i-a fost secționat un fragment din osul nazal. De asemenea, ar fi trecut printr-o rezecție de cornete nazale, procedură pentru care nu și-ar fi dat acordul.
Pacienta spune că și-a pierdut aproape complet simțul mirosului și că suferă de apnee severă.
„Pe scurt, am devenit un caz inoperabil și irecuperabil”, mai spune Monica Feliu.
Proces de un milion de euro și confirmarea lipsei specializării ORL
În 2022, Monica Feliu l-a dat în judecată pe Marek Vâlcu pentru malpraxis, solicitând un milion de euro despăgubiri. În documentele depuse în instanță se arată că în sala de operație nu a fost prezent niciun medic ORL, iar Vâlcu a confirmat în discuțiile cu jurnaliștii că nu are această specializare.
Avocata Flavia Tutovanu explică faptul că efectuarea unor proceduri pentru care medicul nu este pregătit și autorizat încalcă legea și deontologia.
„Câți dintre noi cer diploma medicului?”
Monica Feliu spune că nu a fost informată că deviația de sept este o problemă care ține strict de ORL.
„Câți dintre noi, când merg la consultații, cer medicului să le arate diploma de specializare?!”, întreabă ea.
Pacienta susține că medicul nu i-a spus că ar trebui să fie operată de un specialist ORL:
„Doctorul Vâlcu însă nu a avut nicio reținere să-mi spună că mă operează de deviație de sept. Știa foarte bine ce face”.
Clauze de tăcere semnate înainte de operație
Monica Feliu spune că, odată cu consimțământul, a semnat și un document prin care declara că nu va avea „pretenții medico-legale, juridice și morale” față de clinică sau personal.
Investigația Snoop arată că și alte paciente, Ramona Ploscaru și Oana Tinca, au semnat declarații prin care se angajau să nu vorbească public despre medic, intervenție sau clinică timp de zece ani.
Cred că este important să clarificăm un lucru esențial: în această situație nu este vorba despre „a te tuna”, despre nemulțumire față de darurile primite sau despre frumusețe.
Intervențiile discutate nu au fost prezentate ca simple capricii estetice, ci ca proceduri medicale cu indicație funcțională. Diferența este majoră.
Nimeni nu contestă faptul că în medicină nu există garanții absolute și că orice intervenție presupune riscuri – tocmai de aceea există consimțământ informat. Însă consimțământul informat nu acoperă lipsa competenței sau depășirea limitelor legale ale unei specialități.
Pacientul are obligația să semneze pentru riscurile inerente unei proceduri corect indicate și efectuate de un medic competent. Nu semnează pentru încălcarea competențelor profesionale.
De asemenea, a sugera că rezultatul unei intervenții depinde de „tăria de caracter” a pacientului este o simplificare periculoasă. Medicina se bazează pe competență, pregătire și respectarea protocoalelor, nu pe moralizarea pacientului.
Discuția nu este despre frumusețe exterioară versus frumusețe sufletească, ci despre respectarea legii și siguranța pacientului.
Cred că este important să clarificăm un lucru esențial: în această situație nu este vorba despre „a te tuna”, despre nemulțumire față de darurile primite sau despre frumusețe.
Intervențiile discutate nu au fost prezentate ca simple capricii estetice, ci ca proceduri medicale cu indicație funcțională. Diferența este majoră.
Nimeni nu contestă faptul că în medicină nu există garanții absolute și că orice intervenție presupune riscuri – tocmai de aceea există consimțământ informat. Însă consimțământul informat nu acoperă lipsa competenței sau depășirea limitelor legale ale unei specialități.
Pacientul are obligația să semneze pentru riscurile inerente unei proceduri corect indicate și efectuate de un medic competent. Nu semnează pentru încălcarea competențelor profesionale.
De asemenea, a sugera că rezultatul unei intervenții depinde de „tăria de caracter” a pacientului este o simplificare periculoasă. Medicina se bazează pe competență, pregătire și respectarea protocoalelor, nu pe moralizarea pacientului.
Discuția nu este despre frumusețe exterioară versus frumusețe sufletească, ci despre respectarea legii și siguranța pacientului.
Acel spital e unul privat.Daca pacientele aveau dubii de ce nu s-au adresat altui spital,sau altui doctor.Iat pentru baiatu ce facu articolul,trebuie sa ii spun ca un chirurg estetician poate face deviere de sept ce intra in categoria operatiilor estetice .Dar de e misto cind critici,nu?
Intervențiile de tip septoplastie și reducție de cornete nazale aparțin sferei ORL, fiind proceduri cu indicație funcțională (respirație, patologie nazală), nu simple intervenții estetice.
Conform legislației privind exercitarea profesiei de medic (Legea 95/2006) și normelor privind competențele profesionale, un medic poate efectua doar intervenții pentru care deține specializare și competență legal recunoscută.
Faptul că unitatea este privată nu schimbă cadrul legal.
De asemenea, pacientul nu este obligat să cunoască limitele dintre specialități. Dacă un medic se prezintă sau este perceput ca având competență într-un anumit domeniu, pacientul are în mod legitim încredere. Nu este responsabilitatea pacientului să „se plimbe” între medici pentru a verifica legalitatea competențelor.
Discuția nu este despre a critica, ci despre respectarea limitelor legale și protecția pacienților.
Medicina la noi a ajuns un camp de infractiuni. Ce face ministrul Rogobete, nu aude, nu vede?! Asemenea clinici trebuiesc inchise pe veci.
le place schimbare si nu-s multumiti cu darurile primite, pot suferi ca sa nu se tuneze si creada ca frumusetea trupului inlocuieste pe cea sufleteasca…PS nici un chirurg nu poate garanta o interventie sau o anestezie, altfel nu ar exista protocolul sa fii pus sa semnezi ca esti de acord…tu sau apartinatori daca esti incapabil sa decizi…doar taria de caracter iti da incredere ca iese bine altfel intrii speriat/deprimat si-ti reduci sansele…