Conceptul de „societate de consum” este o invenție a băncilor americane, fericit pusă în practică prin intermediul propagandei hollywoodiene, care a creat „visul american” (încă bine vandabil în Europa și mai ales în România, dar repudiat de tot mai mulți americani, dovadă stând protestele violente ale BLM și antifa).
Conceptul de societate de consum a funcționat bine, atât timp cât America se lupta cu urmările războiului și cu comuniștii, dar a fost din ce în ce mai clar că da rateuri după căderea economiei de tip centralist-sovietic și, mai ales, după ce au aparaut încercările de copiere a modelului american în țările din est, în Rusia și, ulterior, chiar în China.
Una dintre cele mai interesante mișcări socio-economice declanșate în societatea de consum postbelică a fost deschiderea pieței de capital către omul de rând, din clasa de mijloc, cu intenția “atomizării” deținerilor de instrumente financiare, pentru a drena capitalul și chiar economiile populației la bursă. Iar acest lucru a fost cauzat tot de bănci, prin propagandă.
De ce au vrut băncile americane, după război, să promoveze piață de capital, determinând americanul de rând să dețînă o parte din “corporate America” și făcându-și, astfel, „cadoul” bizar al unei reale concurente cu privire la economiile populației?
Starurile bursei americane, companiile care făceau parte din indicele Dow Jones, erau grupuri industriale care aveau milioane de angajați. Bine plătiți, aceștia deveneau pe zi ce trece consumatori doriți de toți comercianțîi și de toate băncile. Consumând, angajațîi marilor companii americane făceau să crească economia producătoare de bunuri de consum și de servicii și, deci, determinau creșterea numărului de locuri de muncă, ceea ce însemna reluarea naturală a acestui cerc virtuous – noii angajați deveneau și ei consumatori căutați de comercianți și de bănci. Statul obținea mai mulți bani la buget din taxarea consumului, ceea ce îi permitea mai multe investiții în infrastructură și în industria militară și mai multe alocări la bugetele armatei (??!), cu ajutorul căreia și-a putut impune, în mod imperialist, modelul socio-cultural și chiar modelul judiciar.
La final, câștigul cel mai mare era cules de bănci, întrucât toată lumea se împrumută, inclusiv statul, toți consumatorii emiteau cecuri, făceau plăti prin bănci, se împrumutau etc.
Între timp, însă, a apărut suprasaturația pieței cu bunuri de consum și cu servicii și, că metode de stimulare artificială a consumului, au apărut marketingul, tehnicile de persuasiune, învechirea programată a produselor și, în genere, consumerismul.
De asemenea, a apărut supra-îndatorarea, că urmare a consumului pe credit și a creditelor de consum (credit cardul, student loansurile și creditele ipotecare fiind cele mai periculoase forme ale acestui credit).
Economia a glisat, treptat, către financializare. Mai mult de 85% din masă monetară globală este reprezentată de tranzacțîi pe piețele financiare și de capital, tranzacții care se efectuează în cercul restrâns al jucătorilor înveterați ai acestei piețe. Producția industrială s-a mutat în China, America trecând, treptat, la economia bancarizata, păstrând pe teritoriul propriu doar tehnologia, industria militară și serviciile.
Bursa din New York s-a transformat, mai ales după mandatul primului George Bush (tatăl), într-o metodă de concentrare a averii bogaților. Mai mult de 85% din acțiunile marilor corporațîi americane sunt deținute, în prezent, de mai puțîn de 10% dintre americani, iar aceste acțiuni sunt concentrate în 3 gigă-fonduri de gestiune (Vanguard, State Street și Black Rock).
Economia americană a devenit mai oligarhică decât cea rusească*.
Acționarii bogați ai Americii nu au motive să văndă rapid acțiunile pe care le dețîn, ci să culeagă dividende sau acumuleze sporul de valoare prin “performanțele” companiilor emitente ale acțiunilor, deci prețul acestora nu va scădea curând (ceea ce ar trebui să se întâmple dacă proaspețîi șomeri ar fi acționari care ar avea nevoie urgentă de bani și, deci, ar vinde la prețul pieței).
În plus, pandemia a creat și un fel special de efect ȚINĂ (There Is No Alternative) pentru investitorii avuți – exceptând câteva companii Big Pharma sau Bio-tech, nu prea mai există titluri lichide la Bursă din New York (sau oriunde altundeva în lume), căci companiile din economia reală – industrie, petrol, transport aerian, comerț fizic, adică în magazine, turism etc. au fost omorâte de pandemie.
În acest moment, acțiunile emise de giganțîi tehnologiei informației (GAFĂM – google, apple, amazon, facebook, microsoft) reprezintă mai mult de 25% din indicele Dow Jones.
Pandemia a crescut nevoie de streaming, de e-learning, de homeschooling, de hardware, de e-commerce și, în genere, de digitalizare a viețîi, deci “lumea” bună a burselor s-a dus „natural” către acțiunile emise de companiile din acest domeniu.
Această este, pe scurt, explicația creșterii colosale a averilor patronilor acestor companii.
Pentru că cei care au ajuns cu cititul până în acest punct al postării să se oftice: această este și explicația susținerii continuitățîi “eforturilor” de combatere a pandemiei și a “adevărului” absolut al părerilor emise de OMS și de “experții” vieții, susținere care a mers până într-acolo încât chiar și cea mai neînsemnată expresie de dubiu sau miștourile la adresa contradicțiilor și ambiguităților acestui “adevăr” să fie sancționată cu eliminarea din spațial virtual (pe motiv că ar fi fake news sau că ar dauna „valorilor” comunității virtuale).
La final, iată încă un mic motiv de oftica și de îndoială relativă la bunele intențîi ale acestor moguli IT:
Cu fiecare click pe care îl dăm pe net sau pe paginile de socializare consumăm atâta energie electrică pe cât consumă un bec obișnuit pentru a stă aprins trei minute.
Pare insignifiant, dar va invit să faceți acest exercitiu mental: înmulțiți 4 miliarde (totalul estimat al utilizatorilor de internet) cu 24 de ore, apoi cu 365 de zile și apoi cu x clickuri pe ora și vedeți cam câtă energie consumăm pentru că amazon, google și microsoft să “valoreze” cel puțîn un trillion de dolari fiecare.
Evident, mai mult de 70% din producția de energie electrică de pe Pământ este poluantă. Consumând atât de multă energie stand pe internet cu orele (așa cum fac eu, de exemplu), contribuim masiv la poluare și la creșterea efectului de gaz de seră.
Ghiciți cine sunt primii (și cei mai ipocriți) ecologiști, cei care au reușit să facă o sfânta din Greta Turnberg?
Îi știți, nu aveți nevoie de niciun indiciu.
Razgaiata asta e un fel de nea Klausica cu fusta.
Într-o societate umană în continuă schimbare,dacă lăcomia şi egoismul le interpretezi ca pe nişte variabile sau necunoscute ca într-o ecuație matematică ce trebuie rezolvată, vei avea mai mult de câştigat decât de pierdut. Dacă lăcomia şi egoismul le interpretezi ca pe nişte constante sau numere bine cunoscute, vei avea mult de pierdut sau te vei duce pe calea eşecului…sau a fatalității cu specific mioritic.
Congruenţa intereselor lăcomiei a creat nenumărate locuri comune pe care le repetăm cumva pătrunşi de inteligenţa noastră când de fapt nu putem – nu aveam instrumentele de analiză necesare – sau nu vrem să trecem de suprafaţa lucrurilor. Un loc comun extrem de nociv dar profitabil este cel care ne vorbeşte despre generozitatea şi inteligenţa omului de afaceri prin locurile de muncă create şi salariile plătite. Şi desigur variantele acestuia din lumea modernă. Mai ales cea cu omul politic impostor dacă nu a condus nici o afacere şi nu a plătit nici un salariu. Nici prin minte nu ne-ar trece să spunem aşa ceva despre artişti sau oamenii de ştiinţă. Varianta din urmă face parte din efortul intereselor lăcomiei de reducere a democraţiei la formule strict formale şi a Statului la unul minimal, puternic doar în coerciţie internă şi după caz putere militară, Stat condus ca o afacere.
Continuare
Dar unele analize sunt mai mult decât bine venite. Cele care direct sau indirect, dar limpede, exprimă faptul că lumea noastră a ajuns în impas nu datorită vreunui complot ci datorită congruenţei unor interese ale lăcomiei, pe care nu le-am stăvilit din timp pentru că fiecare în felul nostru, de ceva generaţii, suntem stăpâniţi de micile noastre lăcomii. Nu este nevoie de nici o conspiraţie ca să exploatezi prostia şi egoismul omenesc.
Priviţi în jur. Uriaşa polarizare mondială este doar apogeul micilor polarizări din jurul nostru, fiecare după norocul (aici intră şi inteligenţa sau talentele) dar şi cruzimea sa.
PS. Acum dacă cineva a înţeles că pledez pentru egalitatea uniformizatoare nu a înţeles nimic din ceea ce am scris în filele mele politice.
Continuare
Pentru europeni a fost, cam de pe la mijlocul feudalismului, un efort de autoanaliză cvasi imposibil datorită paranoiei tipic europene: distanţa incomensurabilă dintre cultura sa (aici includ şi religiile) şi acţiunile sale. Europenii au dezvoltat un individualism pe măsură. Uneori cred că ura reacţionar-conservatoare împotriva ideilor revoluţionare de prin feudalismul târziu sau capitalismul timpuriu, este generată cel mai mult nu pentru valorile de libertate şi egalitate ci pentru cea de fraternitate, cea care a creat o fisură în individualism. De atunci vorbim – o, cum altfel tot cu multă ipocrizie! – despre empatie şi solidaritate.
continuare…..
File de jurnal politic:
………………….
Pentru a vedea ipocrizia lumii consumeriste în care trăim nu este nevoie de analize mai mult sau mai puţin sofisticate ale economiştilor-finanţiştilor şi nici de intuiţiile politicienilor corecţi. Este destul să ne privim fiecare cu puţină atenţie viaţa, obiceiurile, nevoile (cele reale dar şi ci cele induse dar fără de care credem că nu putem trăi), cumpărăturile, serviciile folosite etc. şi vom putea constata măcar într-un moment de sinceritate, că exceptând pe cei mai săraci dintre noi care trăiesc cu mai nimica, nu prea ne pasă de preţul (în efort şi suferinţă umană, în risipă de resurse etc.) de pe alte meleaguri decât cele europene şi euro-atlantice. Le mai şi acuzăm de tragedii în care noi am montat fitilul. Ba manipularea a fost atât de temeinică că nu prea ne pasă de timpul irosit (tot mai mult) pe ecrane şi butoane şi socializarea tot mai standardizată. Dimpotrivă ne credem, aşa cum o facem de ceva secole, progresiştii lumii. continuare…..
Felix De Souza personaj în filmul „The 51st State” a spus despre America, „it’s fuckin’ Albania in neon”. Bezos, Zuckerberg sau „astronautul” Elon Musk nu făceau parte oligarhii deținători ai economiei americane de pe timpul lui George Bush tatăl. Mai este un aspect de luat în considerare în această criză economică, lupta între generații a bogaților pe teme ideologice. Sau eventualul conflict între bogații de tip feudal moştenitorii sau nepoții marilor magnați ca Henry Ford, Carnegie, Rockefeller, Aston, Buffet, Morgan etc…şi noii miliardari, foştii ochelarişti cu coşuri pe față cu nopți nedormite în căminurile universităților americane în fața calculatorului, Silicon Valley computer geeks, majoritatea provenind din clasa de mijloc americană sau din familii mult mai sărace. Nu spun că Bezos,Zuckerberg sau Tusk fac parte din această categorie pt că sunt prea dubioşi şi trecutul lor este la fel. Dar între cele 2 categorii de bogați am mai mare încredere în felul de a gândi al miliardarilor din Silicon Valley, decât mentalitatea urmaşilor sau moştenitorilor marilor imperii industriale şi financiare dezvolate în urmă cu cca 100-150 de ani.
Da bun articol,la obiect .Sau neaos spus,una fumam si alceva zicem !
In timp ce aceasta tânăra vorbește, totul rămâne la fel, nu se schimba nimic, problemele rămân și sunt cum bine știe toată lumea enorme. Cu o floare nu se face primăvara. Omenirea s-a transformat intr-o mare consumatoare de “orice” , cu orice preț, se organizează tot mai multe conferințe, se discuta , se primesc premii însă rezultatele sunt nule. Un exemplu suntem noi, tăiem pădurile, poluăm apele , sufocam orașele cu mașini, unde sunt activiștii de mediu, ce fac concret, nu se văd , nu se aud, niște funcționari insipizi și anonimi. Școala trebuie sa educe copiii , sa-i facă sa înțeleagă ca dacă se distruge tot nu vor avea nimic in viitor, politicienii sa meargă in teritoriu sa discute cu oamenii, sa-i lumineze, sa vadă realitatea , dumnealor stau in birouri, mașini, apar la televiziuni și atat. Pământul suferă, apele striga……….cine vede și aude, o lume nebuna, nebuna după câștig, distracții, confort extrem, societatea s-a transformat in societate de consum!
„Societate de consum” curent electric în prostie pe imbecilități gen TikTok.
Nu e, dom’le, niciun fel de interese financiare. Astia vrea sa ne salveze, se ingrijeste de sanatatea noastra.
Nici vorba sa cumpere pe 1 dolar ramuri intregi de economie falimentata de covidul intamplator. Iar dupa pandemie sa le revanda insutit.
Nu.
Asta e propaganda putinista, se simte de la o posta. Numai rusii si chinejii astia a dat drumu’ la coronavirus, pentru ca uraste libertatea noastra!
Da,da, virusul are ochii oblici.
Filantropii de peste ocean n-au nicio vina, ei se imbogatesc doar ca sa imparta cu darnicie mai departe, pentru o societate mai deschisa.
Dispozitivele tip always-connected mănâncă multă energie electrică, din surse fosile de cele mai multe ori. Poluarea e pe măsură societatea digitală viitoare 5G.
In fine,un articol excelent,de nota 10!Felicitari…
Multi credeti ceea ce cititi gasind pe site-uri dar nu prea coincide in totalitate cu ceea ce este in teren si nu numai, chiar si in afaceri. Din punctul meu de vedere, ar trebui sa cititi de pe aljazera plus cateva site-uri diferitesa trageti concluzii obiectiv personal! Abia atunci veti constata ce inseamna comuna glob, satul luminat si afaceri manarite pe ascuns dar la vedere se balacaresc nonstop! Poate mai gasiti si cativacare va mai pot da cateva amanunte si in paralel va faceti sunguri propriile idei desre glob, marile puteri cu puterea altota, marile manupuari cu orice=minciuni crase! Si cu greta, asta care e scoasa la inaitare, o sa costatati tocmaiinrrdl oricaror actiui globale!
Si de ce aveti poze cu FALSA aia?
Imi vine din nou in minte (da, stiu, multi poate au indoieli, dar mi-a mai ramas, in cantitate mica !) replica de final a lui Brad Pitt intr-un film al carui titlu nu-l mai retin (avea rolul unui asasin platit) : „America nu este o tara, America este o afacere !”