Cine plătește abuzurile din protocoale

Mai multe dosare întocmite ca urmare a protocoalelor încheiate între SRI și DNA și între SRI și Parchetul General au dus uneori la anchete abuzive, în urma cărora instanțele de judecată au pronunțat condamnări penale cu ani de închisoare.

Ulterior au ieșit la iveală investigații și probe falsificate. Victimele și-au demonstrat nevinovăția adresându-se forurilor internaționale.

Condamnare fără probe

Pensionara Mariana Rarinca era reținută pe 10 iunie 2014, de doi procurori DNA, Carmen Damian și Iulian Păncescu, pentru șantaj și condamnată ulterior, de TMB, la 3 ani cu suspendare. Aceasta a fost acuzată că i-a cerut 20.000 euro șefei de atunci a ÎCCJ, Livia Stanciu, pentru a nu face publice informații compromițătoare despre ea și familia ei.

Ulterior, prin Rezoluția Inspecției Judiciare din 7.07.2015, din Dosarul nr. 3464/IJ/DIJ/2015, întocmită de inspectorul Ioan Gărbuleț, prin care acuzata a cerut cercetarea disciplinară a judecătoarei Livia Stanciu și a celor doi procurori DNA, se arată că Mariana Rarinca nu i-a cerut niciodată magistratului Livia Stanciu suma respectivă. Documentul a fost înaintat spre avizare șefului Inspecției Judiciare, Rica Vasiliu Cravelos, care l-a restituit inspectorului pentru a fi modificat. Pe 24.08.2015, a fost astfel emisă o nouă rezoluție din care a fost scos paragraful privitor la suma respectivă și avizat în noua formă de inspectorul-șef. Actul a fost în cele din urmă clasat, după ce în prealabil a suferit modificări.

Astfel, singura probă prin care Mariana Rarinca ar fi pretins acești bani este declarația judecătoarei. „Această doamnă, care a lucrat la cabinetul soțului meu, decedat în urmă cu trei ani și jumătate, m-a apelat spunându-mi că soțul meu ar avea o datorie de 20.000 euro la dumneaei. Desigur că am manifestat inițial toată disponibilitatea pentru a clarifica această situație, deși mi s-a părut absurdă după trei ani și jumătate. I-am solicitat să-mi furnizeze date concrete ce reprezintă suma respectivă. Mi-a comunicat că aceasta ar reprezenta contracte de asistență juridică care nu au fost onorate de soțul meu, ca urmare a decesului acestuia. I-am cerut din nou, cu insistență, în acea discuție, să-mi prezinte elemente concrete cu privire la situația ­respectivă. În mai multe rânduri, în discuție, a evitat. În finalul ei m-a amenințat că dacă nu îi dau suma de 20.000 euro, va întreprinde acțiuni de defăimare a mea.“

În luna mai 2015, Curtea de Apel București a decis achitarea Marianei Rarinca, pe motiv că fapta nu are caracter penal, iar procurorii nu au adunat suficiente probe, după cum prevede legea.

Ion Stan: „Șeful SRI m-a amenințat cu închisoarea“

În anul 2012, deputatul PSD Ion Stan și șoferul acestuia, Florin Sarca, au fost acuzați de trafic de influență de către procurorii DNA. Demnitarul ar fi pretins sume de bani pentru înlesnirea unor contracte în derulare și obținerea de noi contracte de către mai multe firme, pe lângă funcționari publici. Potrivit comunicatului DNA, Ion Stan a primit prin intermediul șoferului său câte 15.000 lei în 4 tranșe. O parte din bani au fost cheltuiți pentru materiale electorale.

Deputatul PSD a declarat apoi că a fost amenințat cu închisoarea de către directorul SRI George Maior. Ulterior acuzația a fost negată de către Sorin Sava, fost purtător de cuvânt al instituției. „SRI, și cu atât mai mult domnul director Maior, a avut mai multe convorbiri cu membrii comisiei (de control al activității SRI), inclusiv cu domnul Stan. Domnul Maior nu a amenințat niciodată pe nimeni, nu l-a amenințat pe domnul Stan niciodată.“

Primar Baia Mare: 36 de interceptări sunt false

Procurorii DNA au dispus, pe 18 iunie 2013, începerea urmăririi penale împotriva primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru luare de mită, trafic de influență și operațiuni financiare incompatibile cu funcția sa. Motivul ar fi fost faptul că edilul ar fi cerut și primit sume de bani de la 5 societăți pentru câștigarea unor licitații organizate de primărie.

Cătălin Cherecheș a depus însă la dosar o expertiză din care rezultă că cele 36 de interceptări audio care au fost depuse de DNA la dosar sunt falsificate, acestea fiind editate prin montaj audio, ștergere și inserare. Totodată, ele ar conține urme de compresie distructivă și ireversibilă anterioară. „Denunțătorul a spus la DNA că a folosit doar un telefon mobil pentru a face aceste înregistrări. Acum, expertul a venit și a spus că sunt două reportofoane și două telefoane și nimeni nu face nimic să afle adevărul“, spunea primarul.

Rușanu, închis pentru o faptă care nu există

Fostul lider PNL Dan Radu Rușanu, ținut 7 luni în arest și achitat definitiv pentru că „fapta nu există“, a dat statul român în judecată și cere daune de 6,5 milioane lei. A fost unul dintre dosarele intens mediatizate de DNA ca pe o mare victorie, cu defilări televizate de cătușe, cu scopul de a obține condamnarea șefului unei importante instituții a statului, la scurt timp după ce Traian Băsescu declarase public că „ASF este o cloacă ce trebuie curățată“. „Din momentul în care răspunderea magistraților va intra în vigoare, procurorii DNA care au fabricat acest dosar, Marian Gherman și Gheorghe Popovici, precum și judecătorul care a dat arestarea, Mihai Oprescu de la CAB, vor fi buni de plată“, menționează luju.ro.

Fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară Dan Radu Rușanu a fost încătușat de procurorii DNA. Reținerea lui Dan Radu Rușanu a avut loc la numai patru zile după ce acesta a declarat, la ieșirea de la DNA, că dosarul său are legătură cu controlul declanșat de ASF la societatea Astra, deținută de patronul publicației România Liberă, Dan Adamescu, despre care Rușanu a afirmat că este un prieten de-al lui Traian Băsescu: „Eu cred că are legătură mai mult cu Astra decât cu ordonanța, pentru că ați văzut și dumneavoastră o declarație a domnului președinte Băsescu, în care spune că pentru acțiunea nejustificată la Astra va trebui să răspundă conducerea incompetentă a ASF-ului. Vom vedea peste două, trei, patru săptămâni dacă acțiunea incompetenților de la ASF a fost nejustificată sau domnul președinte Băsescu a conchis că această acțiune e nejustificată, ca să-l apere pe prietenul dânsului, domnul Dan Adamescu“.

Pus inițial sub urmărire penală pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu, Dan Radu Rușanu a fost reținut pe 25 februarie 2014 de procurorii DNA, după ce i-au fost aduse noi acuzații de favorizarea infractorului și influențarea declarațiilor. Rușanu a fost dus la Tribunalul București, cu propunere de arestare preventivă, însă judecătorul Andi Malaliu a respins cererea DNA. Situația s-a schimbat la Curtea de Apel București, unde, pe 4 martie 2014, judecătorul Mihai Oprescu a dispus arestarea preventivă a lui Rușanu. De la acea dată, fostul șef al ASF a stat în arest preventiv până pe 23 iunie 2014 – aproape 4 luni, mai exact, 112 zile, după care a fost plasat în arest la domiciliu până pe 8 septembrie 2014 – alte 3 luni.

Dan Radu Rușanu a fost trimis în judecată pe 24 aprilie 2014, printr-un rechizitoriu semnat de procurorul DNA Marian Gherman și confirmat de șeful Secției I a DNA, procurorul Gheorghe Popovici.

În final, Dan Radu Rușanu a fost achitat de Curtea de Apel București, pe 8 martie 2016, în baza art. 16, alin. (1), lit. a), C.p.p. – „fapta nu există“, respectiv art. 16, alin. (1), lit. b), C.p.p. – „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege“. Sentința a rămas definitivă la Înalta Curte.

Ponta, un dosar clasat pentru lipsa faptei

Parchetul ÎCCJ a clasat pe 11 mai 2017 dosarul de conflict de interese, ce făcea parte din cazul „Turceni – Rovinari“, pe motiv că fapta nu există, și în care fostul premier Victor Ponta a fost acuzat de evaziune fiscală prin neînregistrarea unui contract de închiriere. Cazul a fost investigat de procurorul DNA Jean Uncheșelu timp de 2 ani.

Ancheta DNA arăta că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Victor Ponta a obținut prin cabinetul său de avocatură 181.439,98 lei pentru activități stipulate în documente, dar neefectuate în realitate, de la Societatea Civilă de Avocați „Șova și Asociații“. Fostul prim-ministru a fost învinuit că, în calitate de avocat, a săvârșit infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani. Dan Șova, avocat coordonator la „Șova și Asociații“, a fost acuzat de abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală și spălare de bani.

Ludovic Orban, oprit din competiția electorală

Fostul deputat Ludovic Orban a fost achitat, la începutul lunii februarie, de instanța supremă. Decizia nu este definitivă. Pentru liderul PNL, procurorii DNA au cerut pedeapsă cu executare. Decizia a fost luată de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă nu este definitivă.

Potrivit anchetatorilor, Orban, care urma să fie candidat din partea PNL la alegerile locale din București, i-ar fi cerut lui Tiberiu Urdăreanu 50.000 euro. Din cauza procesului, Ludovic Orban a pierdut cursa pentru Primăria Capitalei în care intrase în 2016, în calitate de candidat PNL, din care a fost nevoit să se retragă.

Omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, deținătorul firmei UTI, a declarat, la începutul lunii noiembrie 2016, în faţa instanţei supreme, că suma de 50.000 euro pe care i-a cerut-o Ludovic Orban în martie ar fi urmat să ajungă în mică parte la televiziuni, cei mai mulţi fiind solicitaţi, în nume privat, de Sorin Oancea de la B1 TV şi Cozmin Guşă de la Realitatea TV. Potrivit jurnaliștilor, Grupul UTI face parte din categoria firmelor de tipul „SRI – SRL“, fiind extrem de apropiat încă de la înființare de serviciile secrete.

Primarul Mircia Gutău a câștigat la CEDO

Primarul Mircia Gutău și viceprimarul Nicolae Dicu au fost acuzați în 2006 că ar fi cerut 50.000 euro mită, în perioada aprilie-iulie același an, de la patronul societății Rovimet, Constantin Crinu Popescu, în schimbul eliberării unui certificat de urbanism. Procurorii DNA au organizat un flagrant în toaleta unui restaurant din localitate, când patronul firmei i-a dat o parte din bani viceprimarului Nicolae Dicu. Acesta din urmă a susținut că banii erau un împrumut. Câteva zile mai târziu, a fost arestat și primarul.

Achitați de Tribunalul Alba Iulia și de Curtea de Apel Constanța sub motivul că fapta nu există, cei doi edili au fost condamnați de către ÎCCJ, pe 27 ianuarie 2010, la câte 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a desființat însă hotărârea ÎCCJ. „Curtea constată că Înalta Curte şi-a fundamentat, într-o manieră determinantă, condamnarea pentru corupţie pasivă, între altele, pe o nouă interpretare a depoziţiilor martorilor care fuseseră depuse la dosar în faţa instanţelor inferioare şi a făcut asta fără a proceda la audierea martorilor în chestiune. Bazându-se mai ales pe depozițiile acestor martori, Înalta Curte a mers mai departe decât curțile inferioare. Fără îndoială că ţine de jurisdicţia de recurs să aprecieze diferitele date colectate, la fel ca şi pertinența celor pe care recurentul voia să le producă. Totuşi, recurentul a fost găsit vinovat pe baza mărturiilor pe care primii judecători le consideraseră insuficiente pentru a-l condamna. În aceste condiții, omisiunea Înaltei Curți de a-i audia pe martori înainte de a-l declara vinovat pe recurent a redus sensibil drepturile apărării“, se arată în decizia CEDO.

Simona Popescu,
Paul Dumitrescu