Cine răspunde de siguranța casei tale în caz de cutremur?

 Când cumpărăm o mașină, avem încredere că airbagurile, frânele și șasiul au fost proiectate și testate pentru a proteja la impact. Într-o clădire, echivalentul acestor sisteme este reprezentat de structura de rezistență:  cadre, grinzi, stâlpi și fundații.

Nu putem face un „crash test” unei clădiri, dar fiecare element este calculat și verificat riguros astfel încât, la solicitări extreme, acest schelet invizibil să protejeze vieți exact ca sistemele de siguranță din autoturisme.

Pentru a ști în cine să avem încredere și pentru ce, trebuie mai întâi să înțelegem cine proiectează clădirea astfel încât să fie sigură, cine îi verifică soluțiile tehnice și cine confirmă oficial că aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de reglementările în vigoare. Ne ajută în acest demers specialiștii Asociației Inginerilor Proiectanți de Structuri din România.

Cine proiectează și veghează pentru siguranță și stabilitate?

„Inginerul proiectant de structuri este specialistul care concepe și dimensionează structura de rezistență a unei clădiri noi, asumându-și prin semnătură responsabilitatea pentru corectitudinea soluției tehnice. 

Inginerul de structuri se asigură că o construcție este sigură, stabilă și capabilă să preia toate acțiunile la care este supusă pe parcursul exploatării, conform normativelor în vigaare, la momentul proiectării. 

Un inginer de structuri cu experiență poate evalua modul în care o clădire a fost proiectată și poate explica cum s-ar comporta aceasta în cazul unui cutremur major și în alte situații critice. 

Verificatorul de proiecte verifică munca inginerului proiectant de structuri și răspunde solidar cu acesta de siguranță.

Atunci când este necesară o evaluare oficială a nivelului de siguranță — de exemplu pentru încadrarea într-o clasă de risc seismic — intervenția aparține unui expert tehnic atestat, care realizează expertiza tehnică și stabilește, în mod fundamentat, măsurile necesare.” , afirmă ing. Ioana Tomescu – director de Comunicare AICPS.

De ce se verifică proiectele structurilor?

 „Principiul «încă o pereche de ochi» este o cerință legală, aplicată în verificarea proiectelor de structuri, și presupune ca soluția tehnică realizată de inginerul proiectant de structuri să fie analizată, în mod independent, de un verificator de proiecte atestat. Cu alte cuvinte, niciun proiect de structură nu ar trebui pus în execuție fără această verificare suplimentară. Ideea este simplă: orice specialist, oricât de experimentat, poate omite un detaliu, iar o a doua analiză aduce o perspectivă obiectivă, poate identifica erori sau neconcordanțe și confirmă coerența tehnică a soluției. Prin această etapă se reduc riscurile, se evită greșelile costisitoare și se consolidează calitatea și siguranța construcțiilor”, spune prof. dr. ing.  Zsolt Nagy – Director Relațiile cu terții AICPS.

Ce fac inginerii de structuri diferit de arhitecți?

Arhitectul concepe în principal forma, organizarea funcțională și expresia estetică a unei clădiri, în timp ce inginerul de structură proiectează  structura de rezistență și se asigură că o construcție este sigură, stabilă și capabilă să preia toate acțiunile la care este supusă. Colaborarea este esențială pentru o soluție optimă, dar responsabilitatea asupra structurii este clar definită.

Poate orice inginer să evalueze siguranța la cutremur? Ce fac inginerii de structură diferit de inginerii de instalații?

Nu orice inginer poate evalua cât de sigur este un bloc la cutremur. Siguranța structurală ține strict de competența inginerului de structuri. Inginerul de instalații asigură funcționarea instalațiilor din clădire, nu rezistența ei.

Când vine vorba despre verificarea unei construcții existente ”un inginer de instalații poate evalua rețelele de gaz, electricitate sau încălzire, dar nu poate determina dacă structura clădirii rezistă la un cutremur major. Pentru o evaluare oficială a siguranței seismice este necesar un expert tehnic atestat în domeniul rezistenței și stabilității construcțiilor”, lămurește problema ing. Ioana Tomescu – Director de Comunicare AICPS.

 „Instalațiile nu fac parte din structura de rezistență, dar dacă pentru montarea lor se intervine asupra grinzilor, stâlpilor sau plăcilor, siguranța structurală poate fi afectată”, mai precizează și ing. Dragoș Andrei Marcu – președinte AICPS.

De aceea, orice intervenție asupra elementelor portante trebuie verificată și avizată în prealabil de un inginer de structuri.

Când intervine inginerul de structuri care are și atestarea de expert tehnic?

• preventiv (pentru evaluarea unei clădiri înainte de apariția unor probleme sau pentru încadrarea într-o clasă de risc seismic);
• investigativ (atunci când există degradări, avarii sau suspiciuni privind siguranța structurală).

Inginerul de structuri cu experiență proiectează și analizează comportarea unei construcții din punct de vedere al rezistenței și stabilității și poate formula opinii tehnice fundamentate privind siguranța acesteia. Expertul tehnic, în schimb, este profesionistul atestat care conferă evaluării cu caracter oficial: documentele pe care le semnează sunt acte cu valoare juridică în cadrul procedurilor legale.

Dacă doriți o opinie avizată – adresați-vă unui inginer de structuri cu experiență sau unui expert tehnic atestat.
Dacă doriți o concluzie oficială și legală – este necesară o expertiză tehnică elaborată de un expert tehnic atestat.

De ce contează prevenția?

Prevenția poate face diferența dintre investiții sigure și cheltuieli ascunse uriașe.

”Funcție de situație, de viciul ascuns al clădirii, costurile de remediere pot ajunge să fie de zeci de ori mai mari decât costul unei expertize tehnice realizate înainte de cumpărare“,  atrage atenția ing. Dragoș Andrei Marcu – președinte AICPS și dă și un exemplu:

„În urmă cu 8-10 ani am fost angajat să experizez o construcție de locuințe, relativ modestă, P+1, din zona periurbană a Bucureștiului. Deși casa nu avea mai mult de un an de la construire, am încadrat construcția în clasa de risc seismic RS1. Era rezultatul unei prestări defectuoase a proiectantului, a constructorului, a altor responsabili cu asigurarea calității și chiar a autorităților care au participat la recepția construcției. Costul de reabilitare a fost estimat la o valoare de circa 50 de ori mai mare decât a costat expertiza tehnică și probabil de 100 de ori mai mare, dacă aș fi făcut înainte o verificare riguroasă a proiectului.”