“Când strănută Statele Unite, o mare parte a lumii se gripează”, a declarat câștigătorul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz. Într-adevăr, chiar dacă SUA nu este din punct de vedere tehnic cea mai mare economie a lumii (după FMI, China produce mai mult), ele sunt fără îndoială “stăpânii lumii”, chiar și după criza din 2008. În acest context, ofertele economice ale lui Hillary Clinton și Donald Trump au importanță pentru restul lumii. Agenția de rating Standard & Poor a emis recent o analiză a programelor celor doi și din start trebuie spus că ambițiile democratului Clinton și cele ale republicanului Trump sunt total diferite. Consecințele deciziilor economice ale candidatului ales în data de 8 noiembrie vor fi monumentale, avertizează agenția de rating.
• O viziune opusă în materie de impozitare
Donald Trump vrea să reducă drastic impozitarea americanilor bogați, în timp ce Hillary Clinton cere creșterea impozitelor pe proprietăți imobiliare și pe veniturile personale ale celor cu venituri mari precum și plafonarea deducerilor detaliate. De asemenea, politicianul democrat intenționează să reducă impozitele pentru cele mai sărace gospodării. Să le luăm pe rând.
Hillary Clinton vrea să extindă programul Obamacare (un program prin care milioane de americani au primit asigurare de sănătate pentru prima oară în viață) și concedii plătite pentru boală, să reducă taxele universitare și să favorizeze accesul la educație și să relanseze un program pentru infrastructură în valoare de 275 miliarde de dolari. Donald Trump vrea să scadă tranșele de impozitare de la 7 la 3, să reducă valoarea impozitelor pentru bogați de la 39% la 33%, să scadă impozitele pe profit de la 35% la 15%, să suprime Obamacare și să relanseze un plan de investiții în infrastructură.
Ce implică toate acestea? Programul lui Hillary Clinton va duce, conform S&P la creșterea veniturilor în următorii zece ani cu 1.600 de miliarde de dolari dar și a cheltuielilor la cu 1.800 miliarde de dolari, iar datoria publică va ajunge la 86% din PIB față de 77% cât e acum. Referindu-se la programului lui Trump, S&P arată că 1% dintre americanii bogați vor fi impozitați cu 47% mai puțin, cheltuielile vor crește cu 5.300 miliarde de dolari în zece ani și datoria publică va sări la 105% din PIB.
• Protecționism de ambele părți
Ambii candidați s-au poziționat în zona restrângerii libertății în comerțul internațional. Donald Trump adoptă o linie mult mai redical decât oponentul său democrat. Clinton se opune Trans-Pacific, un tratat de comerț internațional negociat de administrația Obama cu 11 țări din zona Pacificului. Spre deosebire de soțul ei, care a susținut și a semnat tratate de liber schimb în perioada președinției, Hillary Clinton se apropie de tabăra protecționistă a Partidului Democrat. De asemenea, candidatul democrat critic NAFTA, Acordul Nord-American de Comerț Liber. La fel și Trump, care mai adaugă și taxe vamale de 45% pentru China și 35% pentru Mexic. Ce implică acestea? Cele mai multe estimări sugerează că Acordul Trans-Pacific nu ar avea niciun impact asupra economiei americane, pozitiv sau negatic. Pentru S&P, costurile izolării ar fi mai mare pentru beneficiari.
• Programul privind imigrația penalizează companiile
Programul Clinton prevede o reform completă a imigrației și reglementarea celor care nu au documente. În schimb, Trump susține ridicarea unui “zid” la frontiera mexicană și expluzarea celor fără documente legale. Totuși, el dorește creșterea salariilor străinilor foarte calificțai și angajarea nativilor și imigranților legali. Ce implică acestea? Programul lui Hillary Clinton va avea efecte pozitive în economie, crede S&P. O mână de lucru tânără angajată reprezintă o rețetă fiscal de 150 de miliarde de dolari în zece ani și o creștere a PIB-ului cu 3,2%. În schimb, susțin reprezentanți S&P, programul lui Trump va duce la reducerea productivității și a creșterii. Efectele unei eventuale scăderi a imigrației pot fi dramatecie, conform S&P, în condițiile unei populații americane tot mai îmbătrânite. Imigranții înalt calificați ocupă mai ales locuri de muncă evitate de nativi.
• Creșterea salariului minim
Hillary Clinton cere creșterea salariului minim de la 7,25 de dolari pe oră la 12 dolari, cu perspective pentru 15 dolari pe oră. Donald Trump, după ce inițial a refuzat orice fel de creștere, a propus apoi un salt până la 10 dolari pe oră. Ce implică acestea? Creșterea salariului minim va implica o costa al muncii mai ridicat pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Dar salariul minim nu a mai fost crescut din 2009, însă costul vieții a crescut în această perioadă. S&P susține că istoria arată că foarte puține propuneri ale candidaților au condus la schimbări de legislație în acest sens.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.