CNSAS a primit noi documente despre Lucian Pahonțu, după investigațiile Recorder și Snoop – INTERVIU cu Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS

Mădălin Hodor spune că, după ce Recorder și Snoop au cerut la CNSAS detalii despre Lucian Pahonțu, instituția a făcut noi cereri la instituțiile de forță care pot deține astfel de documente – MAI, MApN, SRI. Și, surpriză, le-au primit. Nu se știe dacă e tot, dar e oricum cea mai mare cantitate de informații despre Lucian Pahonțu deținută până acum de CNSAS. Hodor crede că, pe baza acestor noi documente, instituția se va putea pronunța.

COTIDIANUL: De ce durează de 18 ani verificarea dlui Lucian Pahonțu, directorul SPP, și de ce CNSAS nu are încă un verdict?

MĂDĂLIN HODOR: Din ce am văzut, domnul Pahonțu a fost numit în anul 2005, dacă nu mă înșel, în funcția de șef al SPP. În Legea 187, atât în forma veche, cât și în forma ei actualizată, adică după ce a fost declarată neconstituțională și înlocuită de OUG 24/2008, devenită ulterior lege, în ceea ce privește verificările din oficiu, șefii serviciilor de informații intră în categoria persoanelor pe care CNSAS trebuie să le verifice din oficiu. 

Adică nu trebuie făcută o sesizare făcută de către cineva. La momentul numirii, ei sunt automat verificabili. Sunt mai multe categorii, de la președintele României, până la șefii și adjuncții serviciilor. 

Declarația lui Pahonțu nu a ajuns la CNSAS

COTIDIANUL: Deci lipsa declarației nu a împiedicat, în niciun caz, CNSAS să-și facă treaba în această speță?

MĂDĂLIN HODOR: Asta vreau să vă spun, din punct de vedere procedural, asta este legea. În momentul în care sunt numiți, acești demnitari trebuie să dea această declarație pe propria răspundere, prin care să ateste dacă au fost sau nu colaboratori sau lucrători ai fostei Securități. Este o declarație pe care trebuie să o dea la momentul numirii, la instituția la care sunt numiți. 

Deci toate categoriile de persoane verificate din oficiu trebuie să dea această declarație. Pe care instituția respectivă este ulterior obligată să o transmită către CNSAS. În situația de față, se pare că, în 2005, eu nu eram membru în Colegiu în anul acela, e ceva foarte îndepărtat în timp, această declarație nu a fost transmisă către CNSAS. Nu pot să spun care a fost motivul. Cert este că, în absența acelei declarații, nu au fost demarate verificări. 

Prima verificare a lui Pahonțu a început în 2008

COTIDIANUL: Dar, între timp, verificările au fost demarate la un moment dat, la cererea altor persoane. Adică de câți ani a început efectiv verificarea?

MĂDĂLIN HODOR: A existat o cerere din partea unui terț, a unei persoane, în 2008, dacă nu mă înșel. Dar a existat o astfel de cerere și, într-adevăr, verificările au fost demarate. Aceste verificări presupun însă transmiterea, de către CNSAS, a unor solicitări de informații către deținătorii fostelor arhive ale Securității. Practic se trimit niște adrese prin care îi întrebăm dacă dețin informații despre persoana respectivă. 

Din ce știu eu, răspuns a dat doar Ministerul de Interne sau SRI, care a confirmat că Pahonțu a fost la Trupele de Securitate în perioada ’87-’89, fără alte detalii. 

Ca CNSAS să poată întocmi acea notă de constatare pentru o persoană, sigur că e nevoie de informații de context. Nu e suficient ca persoana respectivă să fi fost angajat efectiv al structurilor de Securitate. Trebuie să fi și desfășurat activități de poliție politică, așa cum prevedea legea veche, respectiv, în legea nouă, activități care să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale. Adică trebuie identificate niște acțiuni concrete de poliție politică. 

Pentru a găsi, a căuta în arhivă și, eventual, a identifica acele documente, e nevoie de mult mai multe informații detaliate. E un proces de căutare care uneori durează, într-adevăr, și ani de zile.

Instituțiile statului oferă informații vagi

COTIDIANUL: Dar înțeleg din ce îmi spuneți că există niște piedici legate de accesul la informațiile de la instituțiile de la care aveți nevoie?

MĂDĂLIN HODOR: Da. Atâta timp cât, în răspunsul pe care îl primești, ți se indică doar o apartenență vagă, că a fost la Trupele de Securitate între ’87 și ’89. E foarte vag, nu știi ce activitate concretă a desfășurat.

Acum, sigur, mai e o chestiune: unele dintre aceste informații erau publice, chiar și în momentul în care se derulau verificările. Pentru că s-a scris despre Pahonțu, s-a scris că a fost ofițer de Securitate, că a fost la Trupele de Securitate. Chiar azi-dimineață am postat pe Facebook că informația aceasta era și pe Wikipedia. 

Au fost articole de ziar, s-au scris diverse lucruri despre faptul că Pahonțu a fost la Trupele de Securitate. S-a scris și perioada, s-a scris și unitatea în care activa.  Dar noi nu putem folosi acele informații din spațiul public. Suntem legați prin lege să le folosim doar pe cele pe care ni le oferă instituțiile statului. Iar instituțiile statului nu ni le-au oferit până de curând.

Instituțiile au răspuns abia acum, după insistențele Recorder și Snoop

COTIDIANUL: Acum credeți că le aveți pe toate?

MĂDĂLIN HODOR: Acum avem aceste informații, pentru că am refăcut o cerere de verificare, odată cu solicitarea jurnaliștilor de la Recorder. Au fost două solicitări către CNSAS. Cea a jurnaliștilor de la Recorder, care au cerut informații de la CNSAS, probabil tocmai pentru că pregăteau materialul de investigație pe care l-au publicat. Și a mai fost o solicitare din partea celor de la Snoop.

COTIDIANUL: Și, practic, în urma acestor solicitări, dumneavoastră v-ați adresat din nou instituțiilor?

MĂDĂLIN HODOR: Exact.

COTIDIANUL: Și vi le-au trimis între timp?

MĂDĂLIN HODOR: Acum ne-au trimis. Da, pot să vă spun asta. Ne-au trimis răspunsuri mai detaliate legate de activitate. Din ce știu eu, sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă. Iar, în momentul de față, lucrarea este în verificare. 

Repet, nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește „acte de poliție politică”, pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva.

COTIDIANUL: Întrebările din spațiul public sunt dacă a participat la represiunile din 21 decembrie [1989].

MĂDĂLIN HODOR: Nu ține de CNSAS. La întrebarea asta pot răspunde procurorii militari care au anchetat dosarul Revoluției și ar trebui să știe. 

În situația în care nu există probe, adică nu găsim documente care să demonstreze că a făcut poliție politică, se eliberează ceea ce se numește adeverință de necolaborare sau de neapartenență. 

Dar, și în acea adeverință, se precizează că nu am identificat dovezi că a făcut poliție politică, dar se descrie cariera. Deci faptul că a fost în Trupele de Securitate va fi specificat, dar asta nu înseamnă că a și făcut poliție politică.

Există această posibilitate, ca verificarea să nu constate calitatea de lucrător al Securității. Eu nu pot să vă spun, pentru că nu știu. Nu mă pot antepronunța. Depinde ce documente găsesc colegii mei, care întocmesc materialele. Ele ajung pe masa colegilor și atunci… așa intră la vot. Dar sunt cazuri, uitându-mă la cariera dânsului și pe unde a activat, nu știu, e puțin probabil ca ofițerii de la Trupele de Securitate să urmărească persoane, să facă note informative și așa mai departe. Nu spun că e exclus, dar e o șansă mai mică decât dacă ar fi activat direct în cadrul Departamentului Securității Statului.

Context

Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) de peste 20 de ani, a fost ofițer în Trupele de Securitate înainte de 1989 și s-a aflat în dispozitivul mobilizat împotriva manifestanților din centrul Bucureștiului în noaptea de 21 spre 22 decembrie, arată o investigație Recorder. Documentele consultate de jurnaliști îl plasează în zona Universitate-Intercontinental, unde represiunea s-a soldat cu 48 de morți și 150 de răniți. Pahonțu apare și în mărturii despre intervenția forțelor de ordine din Piața Universității, în iunie 1990.

Șeful SPP, Lucian Pahonțu, nu a primit nici după 18 ani o decizie a CNSAS care să stabilească dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității. Deși legea îl plasa printre persoanele care trebuiau verificate din oficiu și cu prioritate, procedura nu ar fi putut începe fără o declarație pe proprie răspundere care nu a ajuns niciodată la CNSAS, potrivit unei investigații Snoop.