Cum ar fi ocolit Lucian Pahonțu legea timp de 18 ani. CNSAS nu i-a dat niciodată certificat dacă a lucrat sau nu pentru Securitate. Investigație Snoop

De 18 ani, verificarea lui Lucian Pahonțu bate pasul pe loc. Declarația cerută de lege nu a ajuns la CNSAS, iar investigația începută în 2008 nu s-a încheiat nici astăzi.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
Cum ar fi ocolit Lucian Pahonțu legea timp de 18 ani. CNSAS nu i-a dat niciodată certificat dacă a lucrat sau nu pentru Securitate. Investigație Snoop

Sursa FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

De 18 ani, verificarea lui Lucian Pahonțu bate pasul pe loc. Declarația cerută de lege nu a ajuns la CNSAS, iar investigația începută în 2008 nu s-a încheiat nici astăzi.

Șeful SPP, Lucian Pahonțu, nu a primit nici după 18 ani o decizie a CNSAS care să stabilească dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității. Deși legea îl plasa printre persoanele care trebuiau verificate din oficiu și cu prioritate, procedura nu ar fi putut începe fără o declarație pe proprie răspundere care nu a ajuns niciodată la CNSAS, potrivit unei investigații Snoop.

Situația datează de la începutul anului 2008, când a intrat în vigoare noua lege privind deconspirarea Securității. La acel moment, Pahonțu conducea deja de aproximativ doi ani SPP. El fusese numit în funcție în 2005 de președintele Traian Băsescu.

Noua lege includea șefii serviciilor printre persoanele care trebuiau verificate „din oficiu, cu prioritate” de CNSAS. Scopul era stabilirea eventualei calități de lucrător sau colaborator al fostei Securități.

Declarația care nu ar fi ajuns niciodată la CNSAS

La acea vreme existau deja suspiciuni publice privind o posibilă legătură a lui Lucian Pahonțu cu trupele Securității. Cu toate acestea, CNSAS nu a început verificarea din oficiu în 2008. Instituția a explicat pentru Snoop că o asemenea procedură putea fi declanșată numai după depunerea declarației pe proprie răspundere prevăzute de lege.

Prin document, persoana vizată trebuie să declare, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității.

În cazul șefilor de servicii și al adjuncților acestora, declarațiile trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, potrivit legii. În cazul lui Lucian Pahonțu apare astfel o situație neobișnuită: în calitate de director al SPP, el trebuia să depună declarația chiar la instituția pe care o conducea. Legea stabilește un termen de 30 de zile de la numirea în funcție. Prevederea se aplica însă și persoanelor care ocupau deja funcțiile respective în momentul intrării sale în vigoare.

La 18 ani de la adoptarea legii, declarația lui Pahonțu nu a ajuns la CNSAS, potrivit unui răspuns transmis în august de președintele instituției, Constantin Buchet.

CNSAS susține că transmite periodic instituțiilor solicitări privind aceste obligații. Potrivit răspunsului oferit Snoop, Consiliul trimite adrese cel puțin înaintea fiecărui ciclu electoral „tuturor structurilor ierarhice piramidale despre necesitatea transmiterii” declarațiilor.

Snoop a întrebat SPP dacă Lucian Pahonțu a depus declarația și dacă documentul a fost trimis către CNSAS. Instituția nu a răspuns punctual întrebărilor. SPP a transmis în schimb că are un „atașament necondiționat” față de normele legale.

Verificarea începută în 2008 este încă în derulare

Lipsa declarației nu înseamnă că Lucian Pahonțu nu poate fi verificat de CNSAS. Legea permite declanșarea unei proceduri și la cererea unei persoane îndreptățite. Așa a ajuns șeful SPP în atenția Consiliului în 2008. O persoană fizică a solicitat atunci verificarea sa. La aproape două decenii distanță, CNSAS nu a finalizat însă procedura.

Verificarea este „încă în derulare”, a transmis Constantin Buchet pentru Snoop.

„Interogările sunt multiple și complexe”, a explicat președintele CNSAS.

Potrivit acestuia, verificările nu presupun doar consultarea documentelor aflate în arhiva Consiliului. Sunt necesare căutări și în arhivele SRI, SIE, MAI și MApN, dar și în cele ale altor instituții.

CITEȘTE ȘI

Pahonțu, în Trupele de Securitate ale regimului Ceaușescu. Ce rol a avut în noaptea represiunii din 21 decembrie

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

  1. A fost uns pe functie fara sa indeplineasca toate conditiile, declaratia era esentiala, a luat salariu timp de 20 de ani, nimeni, dar absolut nimeni nu s-a autosesizat, desi era in obligatia lo, cel putin CNSAS, iar altii pentru ca au acceptat sa participe la o licitatie o societate care a sponsorizat, este obligat sa plece din functie pe o lege special facuta. Pentru Pahontu nu s-au gasit legi, nu s-au gasit documente, nu s-a gasit nimic, doar se stie, cei care trebuiau sa verifice ca este tortionar la mineriada au bagat capul in nisip. Demisia si Hodor.

  2. Deci din 2008 este in ilegalitate și trebuie să returneze banii primiți ilegal. Totodată trebuie cercetat de trădarea intereselor naționale, a cetățenilor împotriva cărora a luptat, în formă continua.

  3. Cercetarea lui L.Pahontu va dura cat a durat dosarul Revolutiei a lui I.Iliescu, adica pana se va duce la SPP lui sf.Petru…..

    1. Corect! Și iată un alt escroc, securist notoriu ,făcut scăpat de ” justiția” din Romănia. Cum care justiție? Cea a lui ” a sunat lia”, se știe!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.