Colegiul Medicilor Stomatologi cere amânarea Ordinului AP-STOMA

”Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) (…) a luat act de conţinutul proiectului ordinului privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru asigurarea tratamentului, monitorizării şi îngrijirii pacienţilor cu afecţiuni stomatologice – „AP-STOMA”.

Se doreşte lărgirea accesului pacienţilor la intervenţiile stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă (ATI).

Pe de altă parte, se creează o alternativă de abordare a pacienţilor cu urgenţe stomatologice, pacienţilor cu afecţiuni cronice care necesită monitorizare stomatologică periodică, copii sau adulţi, finanţând costurile specifice pentru tratamentul acestor pacienţi printr-un mecanism paralel cu cel al finanţării din FNUASS”, a transmis, duminică, CMSR, într-un comunicat de presă.

Medicii stomatologi anunţă că este necesară reconfigurarea şi optimizarea acestui proiect de act normativ.

Scopul este acela de a orienta eficient fondurile publice spre direcţii strategice bazate pe nevoile reale de finanţare.

Introducerea unui mecanism de finanţare directă prin Ministerul Sănătăţii, distinct de sistemul CNAS, destinat finanţării intervenţiilor stomatologice asistate ATI, precum şi a altor servicii stomatologice complexe sau de urgenţă (materiale, consumabile, funcţionare curentă, tratamente în spitalizare de zi sau ambulatoriu), este ”un prim pas administrativ necesar, cu un impact preponderent operaţional”.

Capacitatea  redusă pentru stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat

”Problema structurală majoră rămâne capacitatea naţională redusă pentru stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat, precum şi distribuţia teritorială inegală a serviciilor existente şi mecanismele de acces pentru pacienţii cu nevoi speciale (copii, adulţi cu dizabilităţi, pacienţi cu comorbidităţi severe)”, mai transmit medicii stomatologi.

Sunt necesare măsuri complementrare

Problema nu poate fi abordată exclusiv prin Programul AP-STOMA.

Ea necesită măsuri complementare, inclusiv programe distincte de investiţii.

CMSR spune că e oportună iniţierea unui demers naţional etapizat pentru dezvoltarea capacităţii de stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat.

Prin structuri dedicate în spitale judeţene şi de pediatrie, precum şi centre similare destinate adulţilor care necesită tratamente stomatologice asistate ATI.

Pentru eficientizarea utilizării fondurilor publice, CMSR apreciază că este utilă corelarea finanţării cu nevoia medicală reală a pacientului, astfel încât accesul să fie facil şi nelimitat…”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

CMSR consideră oportună orientarea fondurilor către domeniile în care nevoia este cea mai mare.

Către dezvoltarea centrelor de stomatologie cu suport ATI din spitalele publice şi către programe de prevenţie stomatologică, cu impact demonstrabil în reducerea cazurilor care necesită tratamente complexe.

Fondurile urmăresc pacientul

”Considerăm necesară adoptarea principiului «fondurile urmăresc pacientul„, spun stomatologii.

„Acest lucru  ar permite utilizarea eficientă a infrastructurii existente la nivel naţional – inclusiv cea din sectorul privat autorizat şi dotat corespunzător”, mai spun aceștia.

”Se asigură astfel un acces rapid şi echitabil pentru pacienţii cu indicaţie de tratament asistat ATI, fără a crea presiuni suplimentare pe capacitatea sistemului public și pentru o gestionare eficienta a fondurilor”, mai spun medicii.

Aceştia recomandă, de asemenea, corelarea Programului AP-STOMA cu politici de prevenţie stomatologică.

În conformitate cu Strategia Naţională de Sănătate 2022–2030, inclusiv prin programe de profilaxie şi intervenţie precoce pentru copii şi categorii vulnerabile.

Scopul vizează reducerea cazurilor complexe, care să necesite asistare ATI.

În acest fel, orientarea fondurilor publice să se desfăşoare cu impact real şi pe termen mediu şi lung.

O evaluare obiectivă şi transparentă

CMSR consideră necesară publicarea numărului unităţilor sanitare publice care îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute în acest proiectul de ordin.

De asemenea, în vederea informării corecte a populaţiei şi asigurării unui acces echitabil, distribuţia teritorială a acestora.

Potenţiale efecte indirecte

Potrivit medicilor, în forma actuală, pot apărea suprapuneri punctuale între manoperele finanţate prin AP-STOMA şi cele prevăzute în pachetul de bază CNAS.

”CMSR semnalează necesitatea unei clarificări explicite, pentru a evita orice interpretare care ar putea conduce la restrângerea accesului unor furnizori sau pacienţi în cadrul contractelor CNAS”, cer medicii.

Instituirea prin Programul AP-STOMA a unor mecanisme de finanţare distincte, necorelate cu sistemul CNAS, este susceptibilă să contravină arhitecturii legale existente.

Poate genera suprapuneri funcţionale, dar şi să creeze premisele unei finanţări paralele a serviciilor stomatologice.

Impactul ar fi negativ asupra concurenţei loiale între furnizorii de servicii medicale şi asupra utilizării raţionale a fondurilor publice, spun medicii.

”Mai mult decât atât, limitarea exclusivă la medici specialişti în anumite domenii (ex: pedodonţie) nu se încadrează în realitatea distribuţiei resursei umane la nivel teritorial.

Există judeţe în care specialişti în pedodonţie sau alte subspecialităţi din stomatologie nu sunt disponibili în sistemul public.

Acest lucru  ar putea duce  la inaccesibilitate practică a serviciilor pentru pacienţii pediatrici.

Supraspecializarea trebuie să reprezinte un beneficiu suplimentar, nu o condiţie exclusivă care să limiteze accesul la tratament”, apreciază medicii.

Aceştia cer o consultare publică reală.

Ei reamintesc că este obligatorie solicitarea emiterii unui punct de vedere de către CMSR, precum şi, după caz, consultarea directă a organismului profesional.

Solicitări concrete

1. Guvernanţă şi reprezentativitate profesională

• Includerea a cel puţin unui reprezentant desemnat de CMSR în Colectivul de Lucru AP-STOMA (CL AP-STOMA)

• consultarea CMSR referitor la componenţa completă a colectivului, pentru a asigura şi reprezentativitate adecvată a expertizei profesionale necesare.
• consultarea CMSR la numirea membrilor comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii

2. Reconfigurarea şi optimizarea ordinului Acţiuni Prioritare – STOMA (APSTOMA)

• cu scopul de a orienta eficient fondurile publice spre direcţii strategice bazate pe nevoile reale de finanţare şi acces echitabil la servicii stomatologice, pe segmentele deficitare şi într-un mod nediscriminatoriu.

3. Elaborarea unui Plan Naţional de Prevenţie Stomatologică  corelat cu Programul APSTOMA şi cu Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030

4. Plan Strategic Naţional de dezvoltare etapizată a reţelei de centre judeţene de stomatologie cu asistare ATI,

5. Asigurarea transparenţei programului AP-STOMA prin publicarea criteriilor de eligibilitate, a listei unităţilor participante şi a datelor agregate relevante.

6. Strategie naţională de sănătate orală

• elaborarea şi asumarea comună de către Ministerul Sănătăţii şi CMSR a unei Strategii Naţionale de Sănătate Orală pe perioada 2026-2030, aliniată la Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, care să cuprindă:
•  obiective clare şi măsurabile
•  măsuri concrete de prevenţie primară şi secundară (programe de screening, educaţie sanitară şi intervenţie precoce în unităţi şcolare şi comunităţi);
•  încurajarea distribuţiei echilibrate a resursei umane in teritoriu
•  investiţii în logistică şi infrastructură, focalizate pe baza datelor privind capacitatea existentă şi nevoile demonstrate
•  mecanisme de monitorizare şi evaluare periodică, cu raportare publică şi ajustări în funcţie de rezultate.

7. Instituirea unui cadru permanent de dialog instituţional eficient între Ministerul Sănătăţii şi CMSR