Comemorarea a 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu

Au mai rămas câteva zile până la cea mai importantă sărbătoare a moților, „Serbările Naționale Țebea”, unde îl comemorăm pe Crăișorul Munților, Avram Iancu, la 150 de ani de la moartea sa.

Programul activităților pentru cele două zile de manifestări precizat de organizatori este :

– Sâmbătă, Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, împreună cu Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Nestor și un sobor de Arhierei și preoți, vor oficia slujba de sfințire a noii picturi a Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” de la Țebea, comuna Baia de Criș.

– Duminică, începând cu ora 10:30 va avea loc ceremonialul militar este organizat de către Instituția Prefectului Județul Hunedoara, împreună cu Batalionul 26 Cercetare Supraveghere Montană „Avram Iancu” din Brad, în cadrul căruia se va desfășura ceremonialul de depunere de coroane. În cadrul acestuia se vor desfășura două evenimente artistice, în cinstea eroului nostru național Avram Iancu, dar și alocuțiunile Prim-Ministrului României, Nicolae Ionel Ciucă și a Primarului comunei Baia de Criș, Mihaiu Gorcea.

Tot Duminică, începând cu ora 14:30 se va desfășura spectacolul folcloric pe scena din Țebea.

În cele două zile, Sâmbătă cât și Duminică, toate momentele vor avea loc la Complexul Istoric Țebea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Dan Orghici 131 Articole
Author

30 de Comentarii

  1. Poate il mai spunzura odată maghiarii! Sa puna și Johannis o coroana de flori!

  2. Presedinta Hungariei vine in aceste zile in Romania pentru a comemora alaturi de romani . Va tine un discurs plin de elogii la adresa lui Avram Iancu subliniind dragostea si recunostinta ungurilor fata de …etc .

  3. He,..comedie,..De intrebi o sută de români in care bătălie a murit eroic soldatul Janc,.azi erou național(adevăratul nume era Janc), 99 dintre cei educați, cu bac nu analfabeți funcționali, nu vor ști răspunsul..Garantat..

  4. Apropooo,. Am urmărit emisiunea Ancăi cu criminalul diversionist, securistul Talpeș, unde ticălosul a falsificat și lansat vorbe cu care evident dezinforma, iar căscații cu Anca in frunte, stăteau martori și nu indrăzneau să ciripească deși evident se mințea și se manevra opinia publică intr-un mod brutal.. și mai ales de către un ins criminal securist..deseori demascat in presă și acuzat, azi formator de opinie pentru cei cu coaja oului incă pe fund..Rușinică bre, presă..

  5. din ce in ce mai rar se nasc intre noi asemenea EROI. asemenea PATRIOTI. ma intreb de unde ne tragem cu adevarat? noi ne ucidem EROII dintotdeauna. suntem o natie de sclavi?

  6. Si fara depunere de coroane la monumentul eroilor americani!?!? Inadmisibil!

  7. Ma uit la programul serbarii si raman cu impresia ca seamana leit cu cea ce si cum se organiza pe vremea odiosului, pe banda rulanta. Un afis ca lumea cand invatati sa faceti? Suntem totusi in sec. XXI.

  8. Apropo, mare urs-lui nea ion cred că i s-a arătat „pisica”(dosarul) sau a primit „plicul” că altfel nu se explică baletul pe care l-a făcut și pe care-l va face întotdeauna dacă dna Alexandrescu va repeta greșala cu invitația.

  9. Nici o statuie? Înalt prea Sfinția voastră părinte Streza, la câteva case de catedrala Mitropoliei Ardealului și peste drum de facultatea de Teologie și și la 3 case de Primărie și sediul PSD se află singura casă de pe stradă deliberat lăsată de primăria Sibiu intr-o avansată stare de degradare.Zic deliberat pentru că cu ocazia summitului NATO s-au renovat fațadele la toate case din jurul primăriei. Când nu era acoperită de plase și tunelul de scânduri se putea citi o placă comemorativă ca vai de capul ei pe care scre: “În această casă a poposit în toiul evenimentelor din 1848, În drumul său spre MUnții Apuseni AVRAM IANCU (1824-1872), membru al Comitetului națiunii române”. Nu-i nici o dată prea târziu, e vorba de unul din martirii Națiunii Române, inițiați Înalt prea Sfinția Voastră o acțiune de strângere de fonduri pentru restaurarea fațadei și realizare unei plăci comemorative reprezentative din bronz cu portretul lui Avram Iancu.

  10. Este martir fiind s-a sacrificat. Când a inceput revoluția era prosper funcționar și avocat în Târgu Mureș. A fost distrus psihic când a văzut câte sacrificii au făcut românii de parte împăratului Austrie contra ofensivei maghiare, și fizic fiindcă a refuzat decorația înparatului. Raspunsul lui că “nu pe el să-l decoreze Împăratul ci Națiune română impilată și marginalizată de sute de ani și care l-a scăpat de atacurile ungurilor” a fost considerat un afront (lezmajestate). Ungurii nu amintesc niciodată că cei 13 generali democrați Unguri au fost spânzurați iar Avram Iancu barbarul a fost decorat. Și referitor la martir, să știți că în casele țăranilor din Ardeal exista pusă la loc de cinste poza cu “100 de ani de la naștere lui Avram Iancu Serbările din Sept. 1924. La mormântul lui AVRAM IANCU”. Și Poza cu “Adunarea națională dela Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918. Mărita nație română… !” Patriatul-Regent Miron. Fotograf Emanuel Mârza, Reproducere E. l. Bordan. Editat de “Astra”. Țăranii români nu puneau în casa lor pe perete numai icoane.

  11. Bey @ ?, raspunsul la intrbarea ta este simplu,pentru ca Avram Iancu si oamenii lui i-au burdusit pe moghioroli de i-au zapacit de mai multe ori peste tot pe unde i-au pris la vremurile lui de nici in ziua de azi nu si-au revenit moghiorolii incat spanzura ei papusi din carpe,gandindu-se ca se razbuna astfel pe Iancu.Asa ca Iancu,care a murit,de fapt,de moarte naturala,dar fiind spanzurat virtual mereu de moghioroli in mintea lor distrusa si turbata ca l-au scapat nehacuit pe romanul ala atunci cand era in viatza si care a facut atata prapad printre ei,Iancu poate fi considerat de romani un martir virtual,ca avem si noi romanii dreptul sa zicem ce vrem.

  12. „Marsul lui Iancu” a devenit aproape „imn naţional” al românilor ardeleni.
    În anul 1861 Avram Iancu cutreiera ţinutul Zarandului şi oamenii erau foarte bucuroşi a-l avea oaspete. Într-o zi din acel an s-a nimerit ca Iancu să fie oaspete la o familie din Zarand care îşi căsătorea feciorul cu o fată din alt sat. Nuntaşii l-au invitat pe Crăişor să îi însoţească în satul miresei. Pentru că Iancu se găsea în alai, taraful a cântat pe tot drumul „Marşul lui Iancu”. Din acea zi şi până în zilele noastre, toate alaiurile nuntaşilor din Zarand se deplasează de acasă spre biserică acompaniaţi de „Marşul lui Iancu”, în semn de respect faţă de memoria Crăişorului Munţilor.

    Astăzi cu bucurie
    Românilor veniţi
    Pe Iancu în câmpie
    Cu toţi să-l însoţiţi
    Spălaţi armele voastre
    Degrabă s-alergăm
    Din locurile noastre
    Pe duşmani s-alungăm.

    Iancule mare,
    Bravule tare
    Cu noi să fii
    Tu însoţeşte
    Şi însufleteşte
    Pe ai tăi fii.

    Sunt gata. Stau cu toţii
    Să se coboare-n văi
    Să izgonească hoţii
    Şi-a neamului călăi.
    Iancu merge înainte
    Pe un cal cu ager curs
    Iar peste îmbrăcăminte
    Purta piele de urs.

    Iată-i voioşi porniră
    Românii cei voinici
    Ca lanţul se înşiră
    Pe a munţilor poteci
    Nevestele cu jale
    Privindu-i lăcrimând
    Îi urmăreau pe vale
    Cum se duceau cântând.

    Cine a sta-n cale
    Iancului mare
    Şi brav român,
    Fulger şi trăznet
    Peste a lui creştet,
    De la români.

  13. Bine gindit, bine scris: „Serbărili …”!
    Țirku’ anual miticesk, aku’ ku olteanu’ Doftor popotar în retragere măCiucă în frunte, cu iepizkopu’ bărbos habotnik tot oltean, cu Primarele scris cu „P” Mare de la P’ă ca șî prim-menestrelu’ ‘lii, cu Prea-perfektu’ turistik dîn Vața șî ansamblu’ folklorik dă vînători dîn munte (adeca Ansamblu’ dă Brakon’eri), astea DA, Serbări, bre! …mai ales că apoi se va lăsa cu un bayram fanariot (numai bun de comemorat în anu’ ce vine, ca și cel de anu’ trecut anu’ ăsta, ca șî celelalte precedente…) pă banii primăriei Crăișorului… Că obrazu’ subțire cu keltuială se ține, a spus nemerniku’ brătian la 1920 cînd i-au călcat prima dată tălpile puturoase p’-a’ci. În meniu: carne dă mistreț, că de-aia are grijă Mare perfektu’ dă turmele dă mistreți ce distrug culturile agricole (oricum puține, și pe suprafețe extrem de mici) ale moților! Trăiască Rîmînia Limberală…..[Rumburak]

  14. Avram Iancu s-a născut în Ţara Moţilor, in 1824. Bunicul său, Gheorghe Iancu, preot ortodox, ar fi luat parte la răscoala lui Horea din anul 1784.
    A absolvit Facultatea de Drept din Cluj, în anul 1846.

    Fruntaşii români din munţi cer ştergerea iobăgiei, reprezentarea românilor în dieta ţării, proporţional cu numărul lor, şi recunoaşterea naţiunii române ca naţiune politică, printr-o adunare naţională.
    Adunarea de la Blaj din Duminica Tomii, din 30 aprilie 1848, a avut loc într-o atmosferă încărcată, pentru că guvernul luase toate măsurile posibile de a împiedica pe români să participe la această întrunire.
    La 3/15 mai 1848, sosirea lui Iancu, în fruntea miilor de moţi disciplinaţi milităreşte, va produce un mare entuziasm. Adunarea a fost prezidată de episcopul ortodox Andrei Şaguna şi de cel greco-catolic Ioan Lemeni. Zecile de mii de ţărani adunaţi pe Câmpia Libertăţii de la Blaj vor asculta cu însufleţire cuvântările fruntaşilor români, ardeleni sau de peste munţi, printre care s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Alecu Russo şi alţii. Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor al Principatelor Unite, a fost şi el prezent la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848. În urma discuţiilor, s-a redactat un memoriu prin care se solicitau drepturi pentru naţiunea română din Transilvania.

    Memoriul a fost expediat imediat prin două delegaţii desemnate de adunarea naţională, o delegaţie ducând o copie a memoriului la Viena, pentru a-l prezenta împăratului austriac, iar cealaltă delegaţie ducând revendicările românilor la dieta de la Cluj, pentru ca aceasta să dezbată cererile poporului român, formulate pe Câmpia Libertăţii.

    La 29 mai 1848, dieta din Cluj, alcătuită majoritar din nobili de origine maghiară, a decretat unirea Trasilvaniei cu Ungaria, fără a lua măcar în seamă memoriul înaintat de români.

  15. Un geniu politic de un instinct istoric impecabil.
    S-a dovedit ca taranii romani, excelent organizati si motivati, sunt perfect capabili sa-i invinga pe secuii si ungurii cu traditii militare de secole. Si ca arcole n-a fost un accident.
    Iancu reprezinta un episod fulminant, legatura intre lancea lui horea si memorandistii de peste o generatie.
    Merita amintit si ca, in drum spre viena, unguri de vaza faceau coada ca sa-i stranga mana. Cavalerismul inca nu murise de tot.

  16. Vă cam bântuie și-n ziua de azi pe unii dintre voi, vă trec fiori reci pe șira spinării când auziți de Avram Iancu! Vă înțelegem! Așa și trebuie, să vă fie teamă și să aveți respect! Cât despre noi să nu uităm niciodată jertfa strămoșilor noștri! Avem datoria să cunoaștem adevărul, să ne cunoaștem istoria și să păstrăm vie amintirea eroilor neamului românesc! Să ne creștem copiii cultivând in sufletul lor dragoste de neam și țară, respectul față de eroii și martirii noștrii! Iar de va fi vreodată nevoie să le urmăm exemplul !

  17. Și trebuie să recunosc că un părerolog mai devreme, nu-i rețin numele, oricum neimportant, avea dreptate că noi românii, 99% dintre noi habar nu aveam in ce bătălie a murit „eroul”. Chiar avea dreptate, m-am tot gândit în ce „bătălie” a murit Avram Iancu? Habar nu am! Voi știți?!?

  18. „Sunt vreo cincizeci de ani si mai bine de cand a murit a doua oara Avram Iancu. De atunci fata vremurilor s-a schimbat printr-o cascada vertiginoasa. Credinta lui s-a infipt adanc in constiinta neamului si-a ajuns la o raspantie noua. Viforul de la patruzeci si opt s-a pornit iarasi sa zguduie catapeteasma lumii. A reinviat epopeea! Romanismul s-a ridicat din cenusa ruinei universale si peste starvul pajurei cu doua capete dorobantii nostri au implantat tricolorul pe palatul din Buda…(august 1919)
    O justitie imanenta, vesnica si implacabila, a rectificat povestea noastra si-a rasplatit martiriul eroului. In fata mormantului de la Tebea se inchina o Romanie, asa cm a visat-o el cu Balcescu la focul de pe creste, sau cum a vazut-o ca o fantoma in aratarile lui de pribeag nebun.
    In decorul schimbat, un alt monarh trece astazi pe la casa Iancului. E al nostru, vine sa-i ingenuncheze la groapa, simbolizand recunostinta unui neam. Clipa ne covarseste cu intelesul ei adanc, un fior de veacuri tremura in frunzele gorunului lui Horia si din troparele bizantine flutura eternitatea peste capetele noastre. In coborarea amurgului se vor aprinde iar focuri pe culmi, fumul lor se va ridica la cer pasnic si bland, ca fumul jertfei bine primite. Tarziu, in lumina alba de luna va picura din nou glas de fluier printre crengile brazilor, ca o chemare de departe: „Astazi cu bucurie romanilor veniti!”
    Asculta, Sire, acest fluier cu toate povestile lui! E fluierul taranilor nostri, fluierul lui Iancu, fluierul fermecat, in cantecul lui e toata mantuirea noastra!” Octavian Goga

  19. Presupunem că Mitropolia Ardealului a primit informația ONG-istă gen anti autostradă pe motiv de gândacul croitor, din ziarul Servusz press Hunedoara cum că festivitățile de la Țebea sunt incerte fiindcă Baia de Criș de care ține Țebea, “a fost inundată și este plin de bălți cu mătasea broaștei” etc… . Dacă venea președintele Iohannis sau președinta Ungariei Katalin Novák în Baia de Criș pentru dezvelire statuii cât casa a vreunui baron sas, sau a unui grof ungur se turna peste noapte pistă de avioane cargo. Nu se știa din timp de această Comemorare? Hunedoara are Prefect, președinte de Consiliu județean, muzeu de Istorie? Domnule ministru al învățământului Câmpeanu ați organizat curse de autobus pentru elevi din județ și din țară la Țebea? Ne vom limita din nou la selfiurile penibile care și le face domnul George Simon și doamna Șoșoacă în costume populare de la magazinele de suveniruri de pe litoral, și la citirea mesajului președinției scris de ONG-ista Sandra-Marylin-Andreea Pralong, sau a primului ministrului Ciucă, ambele pomenind de Ucraina?

  20. Sigur că era „Jank”,doar și Jules Verne e „Verne Gyula”chiar și în prezent,maghiar get-beget…de parca nu s-ar ști despre maghiarizarea cu program,despre „manualul”lui Simon Telkes,”Cum să maghiarizăm numele de familie”și de ce românii din Ardeal își botezau copiii cu prenume latine pre-creștine,care nu se puteau maghiariza;statisticile imperiului dualist arata că între 1850-1910 au apărut 2 milioane de „uj magyar”…prolifică nație…

  21. Încetați să vă mai luați de maghiari și de secui… coloniști împuțiți…noi suntem daci.lasa-ma cu romanismul de rahat…ridicați statui unor criminali(brukentanus)… Transilvania iese din mizeria asta din cauza voastră…EXCLUSIV

  22. Emile spune:
    13 SEPTEMBRIE 2020 LA 22:31

    Pentru cei care nu au în bibliotecă o istorie a Transilvaniei, un rezumat pe sărite sub 2000 de caractere. În 1848 Avram Iancu avea 24 de ani și săvârsea practică de avocat în “tabula regească” din Târgu Mureș având viitorul în față. Participase la adunarea de la Blaj din 3/ 15 mai în fruntea a 10000 de moți. Întoarcere delegației românești de la Viena și Pesta fără nici un rezultat, macelurile săvârșite de unguri și săcui în satele românești Lechința, Iclandul, Iclănzelul, Bogata sau Mihalț erau motive pentru Avram Iancu să deschidă lupta. Pleacă din Târgu Mureș spre Apuseni poposind la Sibiu în singura casă paragină din centru, a treia de la Primărie. În 24 octombrie trupele lui Iancu intră în Abrud, ocupă Zlatna și pe 10 Noiembrie Aiudul capitulează. Vine iarna, trupele erau slab pregatite pentru iarnă si Iancu vrea să trimită oamenii la casele lor. Generalui austriac Puchner face apel la ajutorul românilor. În primăvară 1849 Puchner este alungat peste munți.
    Iancu aceptă să discute pacea cu Kossuth. În timpul tratativelor Maiorul Hatvani pătrunde în Abrud și împușcă pe cei ce nu s-au retras ca dovadă cum răsplatesc ungurii încrederea.

  23. Emile spune:
    13 SEPTEMBRIE 2020 LA 23:02
    Trupele retrase la Câmpeni se întorc împotriva trupelor lui Hatvani ce primise întăriri și le zdrobesc 18 mai dimineața. Drept răzbunare Hatvani spânzură pe preotulul de 28 de ani Ioan Buteanu la Iosășel. Îl înfrânge și pe colonelul Kemeny Farkas ce venise cu 7000 de oameni și 19 tunuri în contra lui Iancu. Ungurii s-au razbunat pe civilii din satul Mărășel unde au ucis fără milă batràni femei, copii, iar pe copiii sugari în viață i-au pus la sânul mamelor omorâte să moară de foame. Trupele care au săvârșt acest macel au fost distruse la Fântânele. Și putem continua. Finalul este cunoscut, ungurii fățiși dușmani ai monarhiei au rămas cu drepturi iar românii care au apărat monarhia nu au primit nimic. Fiind la Viena să ceară dreptate, împaratul vrea să-l decoreze dar Avram Iancu refuză decorația cerând “să decoreze națiunea sa cu îndepinirea promisiunilor”. Mare indignare austriacă refuzul, urmând să fie urmărit de poliția secretă austriacă și arestat. “Contrastul dintre culmile de aspirații la care s-a menținut Avram Iancu din Duminica Tomii a anului 1848 pânâ în vara anului 1849 și golul de realizări au dus la prăbușirea lui morală. Sufletul și mintea i s-au frànt ca trupul lui Horia pe roată. “Avram Iancu a murit de două ori”, scria Ion Gorun. „L-a ucis mai întâi falșitatea și perfidia -și abia la 1872 l-a atins și coasa vremii”

  24. @ dan, Tot așa, din 1946 până în zilele noastre numele ungurești sunt traduse, din István în Ștefan, János în Ioan, etc.

  25. Ștefan cel care la românii de pe Olt se zicea cam Vajk ? După mama sa, Saraolt.
    Ioan, cel care la românii din zona Sarmizecetusei se zicea Huniadul ? Tatăl lui Matei .

  26. “BIBLIOTECA ISTORICĂ ASTRA” Maria Lupaș-Vasiliu ASPECTE din ISTORIA TRANSILVANIEI cu o Prefață de Prof. I. MOGA. Publicată de INSTITUTUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ CLUJ-Sibiu. SIBIU 1945. Dar cine le mai citește azi, cât despre ce se învață la școală procuparea este materie istoria comunismului și diversitatea LBGTQ+. În același timp în școlile cu predare în limba maghiară din România Răscoala lui Horia, revoluția lui Avram Iancu și toată istoria românilor ardeleni este prezentată elevilor maghiari părtinitor. de pe poziție de unguri stâpâni peste români neoameni.

  27. Nu zău?am o mulțime de cunoscuți care au rămas cu numele maghiarizate ale părinților lor,deși sunt români-cunosc însă și maghiari care pentru posturi înalte au preferat prenume românești;apoi,după pensionare au revenit la cele maghiare;copiii lor,tot pentru funcții au prenume românești;probabil după ce se vor pensiona și ei, vor urma exemplul părinților;doriți exemple concrete?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.