Consens pentru salvarea zonei euro

Liderii zonei euro au convenit joi un al doilea pachet financiar, de 109 miliarde de euro, pentru sprijinirea Greciei, suma incluzând o contribuţie de 37 miliarde de euro din partea sectorului privat, scrie România Liberă.

Cei 17 lideri ai zonei euro ,alături de responsabili ai Băncii  Centrale Europene (BCE), FMI şi principalele bănci de pe continent, au decis măsuri care salvează Grecia şi zona euro.

Un program de răscumpărare de acţiuni va contribui cu 12,6 miliarde de euro, totalul ajungând astfel la 50 de miliarde de euro pentru perioada 2011-2014. În intervalul 2011-2019, contribuţia totală netă a sectorului privat va fi de 106 miliarde de euro, notează Gândul. „Va fi sprijinită calitatea garanţiilor pentru a permite folosirea acestora în continuare de către băncile din Grecia pentru acces la sistemul de operaţiuni cu lichidităţi Eurosystem”, se arată în comunicat.

Înaintea summit-ului de la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au ajuns la un acord,în noaptea de miercuri spre joi, care a servit ca bază a discuţiilor summit-ului de joi.  În proiectul de acord al summitului, zona euro dorea reducerea volumului datoriei elene prin implicarea băncilor creditoare, după cum dorea Germania.

Printre obţiuni a figurat cumpărarea datoriei ţării de la creditorii privaţi, lucru realizabil şi prin contribuţia Fonduluide salvare al zonei euro creat pentru ţările aflate în dificultate, aşa cum propunea Franţa.

Proiectul acordului final al summitului prevedea prelungirea duratei creditelor de cu „minimum” 7 până la 15 ani, acordate Greciei, Irlandei şi Portugaliei şi reducerea dobânzii de la 4,5% la 3,5%.

Sectorul financiar ar putea alege pentru salvarea Greciei preschimbări ale datoriei, rostogoliri sau răscumpărări, se arată în proiect, conform jurnaliştilor de la Jurnalul Naţional.

Guvernele ţărilor din zona euro au luat în calcul garantarea obligaţiunilor Greciei în cazul intrării în incapacitate de plată. Declararea falimentului ar permite accesul băncilor greceşti la fondurile de urgenţă ale Băncii Centrale Europene, care ar putea finanţa  mai ieftin datoria grecilor. Obligaţiunile greceşti ar putea fi garantate prin titluri cu rating „AAA” emise de Fondul European pentru Stabilitate Financiară. BCE nu a permis până în acest moment intrarea în incapacitate de plată a Greciei  pentru a nu se declanşa  o nouă criză financiară globală.

Liderii europeni nu au fost de acord ca al doilea pachet de asistenţă financiară a Greciei  să cuprindă o taxă pentru sectorul bancar, aşa cum propuseseră Franţa şi Germania.

Noul preşedinte FMI, Christine Lagarde ,a precizat , conform jurnaliştilor de la Evenimentul Zilei, că FMI va participa la acest  program, apreciind decizia statelor membe ale zonei euro pentru adoptarea unor instrumente de finanţare mai flexibile care vor permite statelor să aibă acces la piaţă, dar şi faptul că participarea sectorului privat va fi voluntară.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a apreciat pentru Realitatea TV că decizia de salvarea a Greciei  înseamnă o presiune puternică pentru ajustări bugetare, dar şi un model pentru America, intrată în capcanele în care a intrat şi Grecia.

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/criza/consens-pentru-salvarea-zonei-euro-231920.html

http://www.gandul.info/international/grecia-va-fi-salvata-de-la-faliment-liderii-europeni-au-convenit-sa-acorde-un-imprumut-de-109-miliarde-de-euro-pentru-30-ani-8513923

http://www.jurnalul.ro/stiri/externe/ue-isi-bate-capul-sa-salveze-grecia-585383.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/consens-salvarea-greciei-ue-ajuta-financiar-irlanda-si-portugalia-938900.html