Consiliul Concurenței face investigații doar împotriva companiilor care nu și-au plătit tainul

Acum șase ani o ani, o societate comercială a reclamat Colgate Palmolive că a încălcat Legea concurenței. Nici până acum funcționarii Consiliului Concurenței nu au cercetat plângerea.

Povestea începe în anul 2004, când societatea Prestige reclamă la Consiliul Concurenței compania Colgate Palmolive pe motiv că aceasta a încălcat Legea concurenței. Practic, Prestige susține că firma Colgate Palmolive a mai livrat din produsele sale către concurentii societății Prestige – Metro cu prețuri nete de vânzare mai mici și condiții comerciale mai bune, situație de fapt care i-a produs pagube și prin care au fost încălcate dispozițiile Legii concurenței prev. la art. 5 (litera d) și art.6 (litera c) în Legea 21/1996 – Legea concurenței – dispoziții care protejează concurența. Potrivit Legii concurenței, în raporturile cu partenerii comerciali nu se pot aplica condiții inegale la prestații echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurențial (…….)”. Menționăm că societatea Prestige a derulat prin contract cu compania Colgate Palmolive România SRL, timp de 12 ani, relații comerciale cu o cifră de afaceri totală în valoare de aproximativ 90.000.000 USD fără TVA.

Dosar penal pe numele membrilor plenului Consiliului Concurenței

Consecinţă a faptului că Prestige nu a dat curs „recomandării” vicepreședintelui Consiliului Concurenței din acea perioadă, Gheorghe Musliu, de a-și retrage plângerea de la Consiliul Concurenței împotriva Colgate Palmolive, aceasta a primit o sancțiune în valoare de 15 miliarde lei vechi pe baza unui contract denumit „convenție” – document încheiat pe numele societății Galic, dar în care a fost înlocuită ștampila cu cea a societătți comerciale Prestige. Cum membrii plenului și unii funcționari ai Consiliului Concurenței nu și-au îndeplinit obligațiile de serviciu, societatea Prestige a făcut plângere penală. Astfel, în dosarul 9016/P/2005 a fost începută urmărirea penală pentru fapta prevăzută la art. 249 c.p (neglijentă în serviciu) apoi după administrarea în dosar a probelor cu expertiza grafoscopică și cu expertiza financiar contabilă care a stabilit valoarea prețurilor nete de livrare de către Colgate Palmolive clienţilor săi, procurorii au schimbat încadrarea în abuz în serviciu în formă calificată – faptă prevăzută la art. 246 raportat la art. 248 cod penal împotriva membrilor plenului Consiliului Concurenței şi a Raportorului. Prejudiciul ce decurge din diferențele de preț calculate pe o perioadă scurtă a fost în valoare de 23 miliarde de lei vechi fără TVA.

Procurorii de la Parchetul Sectorului 1 București au învinuit membrii plenului Consiliului Concurenței pentru fapta de abuz în forma agravantă în dauna reclamantei Prestige și a statului.

Intervenții la Parchetul General, Consiliul Concurenței, Ministerul Justiției

Avocații multinaționalelor care au fost „pansate” de către șefii Consiliului Concurenții au blocat dosarul penal chiar sub semnătură și rezoluția procurorului general al României. Reprezentanții Colgate Palmolive, luând cunoştință de aceste constatări și având reprezentarea răspunderilor ce le revin, au intervenit repetat la Parchetul General, Consiliul Concurenței, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, aducând în afacere și consilieri din cadrul ambasadei SUA la București, care, la rândul lor, au făcut demersuri la aceleași organe pentru a asigura protecția intereselor pretins legitime ale companiei Colgate Palmolive.

Ambasada Americii la București a fost întrebată de presă la acea vreme dacă „domnii Blair L. Labarge şi Robert J. Tate, consilieri economici ai Ambasadei SUA la București, au efectuat demersuri de orice natură pe lângă autoritățile române, în speță pe lângă oficiali din Consiliul Concurenței, pentru protejarea intereselor companiei Colgate- Palmolive, acuzată de companii din România de încălcarea legislației românești în domeniul concurenței”. Răspunsul oficialilor americani a fost urmatorul: „Asemenea omologilor din cadrul ambasadei străine în România, atașații americani pe probleme economice au responsabilitatea de a se asigura că firmele americane sunt tratate corespunzator și corect, la fel cu alte firme naționale sau străine, și că se menține un nivel de egalitate în acest sens, în beneficiul tuturor investitorilor. Atunci când o agenție guvernamentală românească urmează să ia anumite decizii care ar putea afecta interesele de afaceri americane, susținem procesarea corectă, rapidă și transparentă a acestora, respectând legile românești și internaționale aferente”. După cum puteți observa, Ambasada SUA confirma indirect intervențiile și presiunile celor doi consilieri însotițe de motivații financiare din partea avocaților și companiilor multinaționale protejate au creat blocarea și musamalizarea actului de control al Consiliului Concurenței, cât și blocarea actului de justiție în procesul penal.

Influențe la procurorul general al României

Reprezentanții Colgate Palmolive, fiind puși în situația ca societatea să suporte sancțiunile legale cu bani grei iar ei să fie trași la răspundere penală, iar reprezentanții Consiliului Concurenței cu posibilitatea de a fi antrenați în acest cadru penal pentru ilegalitățile săvârșite în legătură cu protecția practicilor anticoncurențiale interzise de lege, în consens, au uzat de influențele pe care le exercită în diverse sfere ale vieții sociale și economice reușind astfel să-l determine pe procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ să dispună preluarea cauzei de la Parchetul de la Judecătoria Sectorului 1 și repartizarea acesteia la secţia de urmărire penală a Parchetului General, care a dispus în pofida actelor și probelor dosarului scoaterea de sub urmărire a învinuiților.

Avansarea unui procuror la rangul de procuror adjunct al României pentru ca legea să nu fie respectată

Procurorii din cadrul Parchetului ÎCCJ au stabilit prin referatul nr. 4191/04.04.2006, la cererea învinuiţilor, că Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 este competent pentru a supraveghea cauza, pentru că în dosar au fost dispuse măsurile legale. În mod cu totul surprinzător, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi – în urma unor demersuri făcute de către persoane interesate pentru o anume soluționare a cazului – pentru că altfel respectiva autoritate nu avea cum să se oprească asupra unei cauze dintre miile existente în evidența structurilor Ministerului Public -, a dispus la data de 29.08.2007 prin rezoluția nr. 3626 să se preia acest dosar de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, fără ca în dosar să se fi efectuat ulterior alte măsuri în cadrul cercetării penale cu motivarea că „este o cauză complexă și cu un grad sporit de dificultate”. După trei săptămâni de la preluarea dosarului de către procurorul general, Gabriela Zlata a dispus în dosar soluția de scoatere de sub urmărire penală a învinuiților, fără a se mai efectua acte de urmărire penală, deși preluarea s-a dispus cu această motivare. Ca recompensă a acestei soluții de protecție în raport cu legea penală română, la scurt timp procurorul Gabriela Zlata a fost numită procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În concluzie e posibil să existe o protecţie în raport cu încălcările legii penale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.