Consiliul Fiscal a publicat opinia sa cu privire la proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, subliniind o situație extrem de dificilă a finanțelor publice românești și riscul major de retrogradare a ratingului suveran (downgrade) în contextul economic și geopolitic actual.
Situația bugetară: un deficit record și vulnerabilități majore
România înregistrează în 2024 un deficit bugetar ESA de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, depășind chiar nivelul înregistrat în anul pandemic 2020. Deficitul structural estimat încă de la începutul anului 2020 era de circa 4,5% din PIB, iar cheltuielile permanente au continuat să crească, adâncind dezechilibrul. În paralel, deficitul de cont curent a depășit 8% din PIB, unul dintre cele mai mari din regiune, finanțat preponderent prin împrumuturi.
Consiliul Fiscal avertizează că lipsa unui pachet credibil de corecție fiscală „upfront” crește riscul iminent al unei retrogradări a ratingului suveran, cu consecințe negative asupra accesului la finanțare și costurilor de refinanțare a datoriei publice. În plus, cheltuielile militare cresc presiunile bugetare, iar scăderea evaziunii fiscale, în special în cazul TVA-ului, reprezintă o potențială sursă de venituri suplimentare.
Necesarul unei corecții fiscale severe, dar indispensabile
Deși pachetul de măsuri propus în proiectul de lege privind corecția fiscală are un impact limitat în 2025 – estimat la o creștere a veniturilor bugetare de circa 0,5% din PIB și o reducere a cheltuielilor de circa 0,1% din PIB – pentru anul 2026 este preconizată o ajustare mai consistentă, cu o majorare a veniturilor de aproximativ 1,75% din PIB și o reducere a cheltuielilor de circa 1,6% din PIB. Aceste măsuri sunt în linie cu recomandările Consiliului European de a crește veniturile bugetare cu 1,7% din PIB.
Consiliul Fiscal recunoaște dificultățile evaluării impactului optim al acestor măsuri, având în vedere implicațiile sociale și economice, dar subliniază că reducerea absorbției interne și a cheltuielilor publice este „prețul” necesar pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și a evita o corecție și mai severă în viitor.
Provocări în implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene
Un alt aspect critic este absorbția foarte scăzută a fondurilor structurale și de coeziune, care în primele cinci luni ale anului 2025 era de doar 5,2%, un nivel alarmant pentru jumătatea exercițiului financiar 2021-2027. Acest lucru împiedică recuperarea întârzierilor și valorificarea completă a fondurilor europene.
De asemenea, implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se confruntă cu întârzieri semnificative, iar autoritățile negociază o revizuire a PNRR pentru a simplifica jaloanele și țintele și a asigura absorbția fondurilor până în august 2026.
Concluzii și recomandări
Consiliul Fiscal insistă asupra „urgentei absolute” pentru adoptarea unui pachet consistent și credibil de măsuri de corecție bugetară, care să fie inclus în rectificarea bugetară și să traseze o traiectorie clară a deficitului pentru 2025-2026. Fără aceste măsuri, riscul blocării accesului României la finanțare devine „imminent”, cu consecințe grave asupra stabilității economice.
Președintele Consiliului Fiscal, acad. Daniel Dăianu, a semnat opinia, care reflectă consensul membrilor Consiliului, reafirmând necesitatea unei gestionări prudente și responsabile a finanțelor publice în contextul provocărilor interne și externe.
@ Comentariu corectat,
,,cu care statul l-a învestit” ?