Peste 2,4 miliarde de țigarete de contrabandă au fost consumate în România în 2021, deși nivelul traficului ilicit a scăzut cu peste 6 puncte procentuale în ultimii 3 ani. De la începutul anului, forțele de ordine au descoperit pe teritoriul României două fabrici ilegale de țigări, cu produse din tutun în valoare de 2,8 milioane euro. Cei mai vulnerabili în față traficului ilicit sunt tinerii și persoanele cu venituri scăzute. Țigările de contrabandă sunt vândute la prețuri de până la trei ori mai mici decât cele de pe piață legală, iar traficanții nu țin cont de vârsta cumpărătorilor. În 2019, Parlamentul României a instituit 21 aprilie că Ziua Națională împotriva Traficului Ilicit de Produse.
Pe fondul eforturilor extinse de a stopa activitățile ilegale de la granițele țării, piață neagră a țigaretelor din România s-a menținut sub nivelul de 8% în primul trimestru al anului 2022, față de aproape 14% în 2019, conform datelor Novel Research. Totuși, România rămâne țară cu cel mai ridicat nivel al contrabandei din Europa de Est, iar nivelul prejudiciului adus bugetului de stat se ridică la circa 2 miliarde de lei anual (contravaloarea a 63 km de autostradă, conform estimărilor oficiale).
Contrabanda frânează dezvoltarea economică la granițele țării. Top 3 județe la contrabandă cu țigări: Satu Mare, Suceava și Maramureș
În 2021, cu peste 55 de milioane de țigarete de contrabandă capturate în total în nordul țării, județele Satu Mare, Suceava și Maramureș înregistrează cel mai ridicat nivel al capturilor de țigări de contrabandă din România, conform www.stopcontrabanda.ro. Potrivit raportului GfK Purchasing Power Europe 2021, zona de nord–est a României este și cea mai slab dezvoltată, având o putere de cumpărare de doar 71,2% față de media națională și de o treime față de media UE. Salariul mediu în aceste județe se situează sub pragul de 3.000 lei net lunar, cu aproximativ 20% sub media națională, conform INS – Institutului Național de Statistică.
Crește contrabanda online
În mediul online, contrabanda este un fenomen în atenția autorităților în ultimii ani, iar amploarea sa nu este încă suficient cunoscută. Potrivit celui mai recent studiu OECD și EUIPO (European Union Intellectual Property Office), perioada pandemiei a accentuat creșterea volumului de comerț ilicit online cu produse contrafăcute, iar produsele din tutun din această categorie reprezintă una dintre principalele ținte.
Care o fi ‘mezelicul’ incasat de vamesi si graniceri? La asemenea cifre (recunoscute oficial) este limpede ca exista si cele ramase in ceata poate chiar mai mari.
Cum au reușit indienii americani să fumeze? (Tutunul indian este cunoscut sub numele de Lobelia inflate) Un lucru este sigur, ei nu au adăugat sute de aditivi chimici pentru a crea o bază virtuală de nicotină, asigurându-se o dependență pentru totdeauna de fumatul în lanț. Chiar și astăzi, membrii tribali indigeni din Amazon și Noua Guinee fumează tutun pur la 80 de ani, în timp ce se bucură de sănătate. In 1994 s-au aprobat 599 de aditivi chimici pentru țigări. Printre aceștia se numără compuși de amoniac pentru a crea un efect de bază fără nicotină. Apoi mai sunt aditivii pentru hartie pentru ca aceasta să ardă uniform, zahăr care adaugă o nouă presiune pe dependentă. Apoi noile hârtii FSC conțin o substanță chimică toxică folosită ca adeziv, folosită la țigări ca retardant de ardere. Chiar înainte de toată această nebunie chimică, tutunul a fost cultivat comercial cu îngrășăminte fosfatice, determinând plantele de tutun să acumuleze izotopi radioactivi de poloniu 210 si cesiu. ADN-ul uman conține de asemenea, legături fosfatice, care au o afinitate intrisecă pentru elemente radioactive. Puf cu puf, acei izotopi se acumulează în plămânii fumătorilor.
Satu Mare, Suceava și Maramureș adica prin Ucraina.-
Dar nici vestul nu sta mai prejos.