Copiii din creșe, la vedere pe internet. Cum au ajuns imaginile camerelor de supraveghere accesibile fără parolă

Camere de supraveghere instalate pentru siguranța cetățenilor au ajuns să le expună viața privată. Imagini cu copii dintr-o creșă, străzi monitorizate de Poliția Locală și persoane aflate la serviciu au fost descoperite pe internet, fără protecție prin parolă. O investigație Public Record arată că vulnerabilitățile afectează inclusiv instituții publice din România, iar specialiștii avertizează că măsurile de securitate sunt adesea insuficiente.

Camerele Poliției Locale Pantelimon, expuse pe internet

Jurnaliștii Public Record au descoperit că imagini surprinse de camerele de supraveghere ale Poliției Locale Pantelimon, din județul Ilfov, puteau fi accesate pe internet fără autentificare.

Mai multe capturi provenite de la camere instalate în diferite zone ale orașului au fost identificate prin Shodan, un motor de căutare specializat în dispozitive conectate la internet. Platforma scanează adrese IP și poate identifica inclusiv camere video care transmit imagini fără măsuri corespunzătoare de protecție.

În cazul Pantelimonului, imaginile au fost indexate în lunile septembrie și octombrie 2026.

Contactată de jurnaliști, Primăria Pantelimon a transmis că a luat mai multe măsuri după identificarea vulnerabilității. Instituția a suspendat accesul extern la sistemul de supraveghere, a schimbat parolele, a actualizat programele informatice și a închis porturile expuse.

Reprezentanții administrației locale susțin însă că nu au fost compromise date cu caracter personal.

Copii dintr-o creșă din Oradea, surprinși de o cameră nesecurizată

Unul dintre cele mai sensibile cazuri descoperite de Public Record privește o cameră de supraveghere dintr-o creșă din Oradea.

Într-o captură indexată pe 10 august 2026 apar mai mulți copii așezați în cerc, pe scăunele. Imaginea conține inscripția „Creșa nr. 2”.

Reprezentanții instituției responsabile de creșele publice din Oradea au precizat că simpla apariție a unei imagini pe platforma Shodan nu demonstrează automat existența unui acces neautorizat sau încălcarea legislației privind protecția datelor.

Instituția a anunțat că urmează să efectueze verificări.

O altă situație a fost identificată în localitatea Fărcașa, din județul Maramureș. Acolo, o cameră amplasată în fața unei grădinițe transmitea imagini în direct, fără parolă, acestea fiind disponibile pe mai multe site-uri. Conducerea grădiniței nu a transmis un răspuns solicitărilor jurnaliștilor.

Imagini din locuințe, magazine și spații de lucru

Investigația nu se limitează la instituțiile publice. Jurnaliștii au identificat și imagini provenite din curțile unor locuințe, magazine, depozite, florării și saloane de cosmetică.

În alte două cazuri, camere asociate de platforma Shodan cu orașele Buzău și Pitești surprindeau persoane îmbrăcate în halate albe, în spații asemănătoare unor laboratoare sau cabinete medicale. Localizarea exactă a acestor camere nu a putut fi confirmată.

Cazurile arată însă că vulnerabilitățile pot afecta atât persoane aflate în spații publice, cât și angajați sau oameni surprinși în locuri private.

Ce spune legea despre imaginile de supraveghere

Legislația din România prevede reguli privind folosirea camerelor video în unitățile de învățământ.

Potrivit Legii învățământului preuniversitar, sistemele de supraveghere trebuie să funcționeze în circuit închis, iar înregistrările să fie păstrate în condiții de securitate și confidențialitate.

Aceste prevederi se aplică inclusiv creșelor și grădinițelor. În cazul autorităților publice, imaginile în care pot fi identificate persoane intră sub incidența legislației privind protecția datelor personale.

Faptul că o cameră filmează o stradă sau un spațiu public nu înseamnă că imaginile pot fi puse la dispoziția oricui pe internet. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal poate verifica astfel de situații și poate dispune măsuri de remediere sau sancțiuni.

Expert: Instituțiile cumpără camere ieftine, dar ignoră securitatea

Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet, atrage atenția că problema începe, în multe cazuri, încă din momentul achiziției echipamentelor.

Instituțiile aleg camere de supraveghere ieftine, fără să acorde suficientă atenție protejării imaginilor și infrastructurii informatice. Expertul consideră că sancțiunile aplicate instituțiilor publice sunt prea blânde pentru a determina schimbări importante.

Potrivit acestuia, sistemele de supraveghere pot crea doar impresia unei protecții sporite, în condițiile în care măsurile reale de securitate lipsesc. Problema depășește granițele României. În 2025, compania de securitate cibernetică Bitsight a identificat peste 40.000 de camere de rețea cu transmisii video accesibile public la nivel mondial.