Cordonul sanitar din Germania stă să se scufunde. Extrema dreaptă poate face primul pas către putere

Alegerile parlamentare regionale din landul Saxonia-Anhalt, regiune din Estul Germaniei, care au loc duminică, pot reprezenta începutul unei schimbări de paradigmă în politica germană care să scufunde pentru prima oară cordonul sanitar de la naziști încoace. Partidul de extremă dreaptă AfD este foarte aproape de a atinge majoritatea. Alegerile care au loc duminică sunt doar primele dintr-un set de trei în care atât AfD, cât și partidul de extremă stângă Die Linke, par să pună probleme puterii tradiționale, a cărui imagine este cancelarul Friederich Merz.

În sondajele pentru parlamentul regional, care vor avea loc în 6 septembrie, AfD ar putea atinge majoritate singur. AfD-ul regional, condus de candidatul principal Ulrich Siegmund, se află la 41%, la câteva procente de a ajunge la o majoritate de unul singur. CDU al premierului regional Sven Schulze rămâne neschimbat la 23%, conform sondajului realizat de Forschungsgruppe Wahlen și publicat joi seară, relatează DPA.

Partidul Stângii (Die Linke) se află pe locul al treilea, cu 11,5%. Social-democrații de centru-stânga (SPD) ating 8,5%, în timp ce Verzii rămân neschimbați, la 6%.

Totuși, AfD nu are asigurată guvernarea în stat, cu toate că e pe primul loc în sondajele de opinie. Restul partidelor ar putea să strângă suficiente voturi încât să blocheze o guvernare regională a partidului condus de Alice Weidel, relatează The Atlantic Council. Sondajele arată însă o cursă strânsă pentru majoritate, pe care AfD ar putea să o câștige și să scufunde cordonul sanitar.

Problema CDU este că partidul are o politică de necolaborare atât cu AfD, cât și cu Die Linke, partidul de pe locul trei din sondajele regiunii. Sven Schulze, liderul regional CDU, a arătat însă deschidere de a discuta cu reprezentanții extremei stânga.

În cazul în care AfD ar reuși să strângă o majoritate în regiune, partidul ar fi prima formațiune de extremă dreaptă care să guverneze o regiune din Germania din 1945 încoace.

Ce este AfD

AfD, prescurtare de la Alternativa pentru Germania, este un partid de extremă dreaptă fondat în 2013, conform Independent. Partidul a fost desemnat de agenția germană de informații interne drept o organizație suspectată de extremism.

Partidul a fost descris adesea drept ostil la adresa migranților, refugiaților, dar și la adresa minorităților sexuale, conform The Guardian. AfD și-a construit platforma pe nevoia de regândire a politicii de migrație din țară.

Lidera partidului este Alice Weidel. La ultimul congres al partidului AfD, unde Weidel a fost desemnată candidată pentru funcția de cancelar, iar cuvântul „remigrație” a fost inclus în programul electoral, partidul și-a consfințit, de asemenea, viziunea asupra familiei în programul său: tată, mamă și copii, relatează Unit.

În ciuda acestor poziționări, Weidel este împreună cu o Sarah Bossard, o femeie regizor de film originară din Sri Lanka, conform The Munich Eye. Cele două au și adoptat doi băieți, relatează Pink News.

Într-un interviu, Weidel a susținut că nu este „queer”, ci doar este „căsătorită cu o femeie pe care o cunoaște de 20 de ani, cu care are doi copii împreună”.

Cum arată campania AfD în Estul Germaniei

Politico a publicat o relatare de la unul dintre mitingurile de campanie ale lui Ulrich Siegmund, candidatul AfD pentru șefia landului. Jurnaliștii scriu că discursul acestuia „ar fi fost cu siguranță bine primit la Kremlin. El a condamnat nebunia de a sprijini o Ucraină coruptă și a abordat necesitatea de a reveni la livrările de petrol și gaze din Rusia”.

„Într-o coadă în general binedispusă pentru cârnați și bere în Naumburg, se aflau și câteva persoane mai puțin prietenoase, îmbrăcate în tricouri și însemne neonaziste”, mai relatează jurnalistul

De ce este Estul Germaniei teren fertil pentru AfD

În sondaje, partidul de extremă dreaptă performează cel mai bine în Estul Germaniei, zona care a fost sub cortina roșie a comunismului până la căderea Berlinului. După revoluție, diferența dintre Germania democrată și cea comunistă era mare. O evaluare a Institutului pentru Cercetări Economice din Halle (IWH) a remarcat că, după anii 1990, „elanul inițial de recuperare a decalajelor s-a oprit. De atunci, economia Germaniei de Est a crescut, în cele mai multe cazuri, chiar mai lent decât cea a Germaniei de Vest”, relatează Politico.

AfD își desfășoară campania pe ideea că Saxonia-Anhalt a fost lăsată în urmă, atât din punct de vedere social, cât și economic. Percepția că statele din estul Germaniei încă nu au ajuns din urmă fostele state vest-germane pare să rezoneze cu alegătorii. AfD a construit un sprijin larg în jurul acestui mesaj, în special în rândul alegătorilor mai tineri, arată o analiză a DW.

Jurnaliștii germani arată totodată că discursul AfD are o oarecare bază în realitate. Rata șomajului în Saxonia-Anhalt este mai mare decât media națională, în timp ce câștigul salarial median pentru angajații cu normă întreagă este mai mic decât la nivelul întregii Germanii.

Parțial din cauza ponderii mai ridicate a pensionarilor, Saxonia-Anhalt are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale producției economice pe cap de locuitor din Germania, situându-se la doar trei sferturi din media națională.

Primul pas către putere pentru AfD

Sondajele naționale arată că AfD a devenit principala forță politică din Germania, cel puțin în preferințele electoratului. Conform Politico, AfD ar strânge 28% din voturile germanilor, în timp ce CDU ar atinge doar cifra de 21%. Verzii ar strânge 15% din opțiunile de vot, în timp ce SPD și Die Linke sunt la egalitate cu 12%.

Totuși, cordonul sanitar făcut de forțele politice din zona centrului ar putea fi menținut în cazul unor astfel de rezultate. AfD ar avea nevoie să ajungă la majoritate singur pentru a intra la guvernare, conform declarațiilor liderilor germani. Singurul partid care a sugerat că ar colabora cu AfD este BSW, de extremă stângă conservatoare și anti-imigrație, dar acesta atinge doar 3% în sondaje.

Pentru partidul lui Alice Weidel, însă, să ajungă prima formațiune politică din Germania ar fi o bornă importantă. Iar câștigarea unei majorități în Saxonia-Anhalt ar însemna un prim colț scufundat al cordonului sanitar și un prim pas important către putere.

Alegerile din Berlin, un alt indicator important

Pe 20 septembrie, și zona Berlinului va avea alegeri parlamentare regionale. Conform unui sondaj publicat de DPA, CDU conduce cu 21% cursa. Partidul Stângii (Die Linke) ar obține 19%, în timp ce Verzii și partidul anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) se află la egalitate, cu 18%. În spatele lor urmează Partidul Social Democrat de centru-stânga (SPD), cu 11%, și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), de stânga din punct de vedere economic și conservatoare din punct de vedere social, cu 4%.

Sondajele arată că și în marile orașe, paradigma se schimbă ușor către partidele noi. Atât Die Linke, de extremă stângă, cât și AfD, de extremă dreaptă, câștigă susținere în cadrul populației drept alternative la mainstream.

În Berlin, coalițiile de două partide nu ar fi posibile pe scenariul dat. Ar putea exista însă guvernare de trei partide, fie una de centru, formată din CDU, Verzi și SPD, fie una de stânga, formată din Die Linke, SPD și Verzii.

O discuție importantă în alegerile din Capitală ține de locuire. CDU respinge exproprierea locuințelor deținute de companii private. CDU  favorizează construcțiile noi, o aplicare mai strictă a legii împotriva speculei cu chirii și sprijinirea proprietății private. SPD își dorește 100.000 de apartamente noi până în 2031, dintre care jumătate dezvoltate de entități publice sau fără scop lucrativ.

Verzii ar impune proprietarilor care dețin cel puțin 50 de unități locative să mențină o parte din chirii la niveluri accesibile și susțin referendumul de expropriere. Die Linke promite o înghețare de un an a chiriilor pentru locuințele deținute de stat în primele 100 de zile de mandat, alături de o interdicție constituțională privind privatizarea.

AfD se opune complet exproprierilor și plafonării chiriilor și dorește ca locuințele subvenționate să fie prioritizate pentru berlinezi, relatează The Berlin Spectator.