Corespondență de la Praga: Domnule Ministru, „Happy Lockdown!”

In faţa valului de necontrolat al noilor cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, guvernul de la Praga a reinstituit, începând de joi în zori, măsurile excepţionale de restrângere a activităţilor comerciale dinafara acelora destinate satisfacerii unor nevoi considerate esenţiale. Admiţând că la nivelul Executivului s-au făcut şi greşeli, premierul Babiš a făcut apel la cetăţeni să-şi limiteze contactele sociale şi să respecte regula „celor două persoane“, plus distanţarea fizică şi portul măştilor, al ecranelor protectoare ori al respiratoarelor, în orice împrejurare. Cu toate aceste restricţii, ministrul Sănătăţii i-a încurajat pe toţi, deopotrivă, să petreacă şi ceva timp în aer liber, eventual, practicând o oarecare formă de sport individual.

Datele comunicate de autorităţile sanitare sunt de-a dreptul copleşitoare. Deşi din Alaska, trecând prin Scoţia şi până în nordul Rusiei, oriunde s-a instalat frigul specific toamnei târzii, numărul de îmbolnăviri de COVID-19 a explodat, în Cehia sunt raportate, proporţional cu populaţia totală, mult mai multe cazuri noi faţă de restul Europei. In ultima jumătate de lună (15 zile) s-au înregistrat 127.703 astfel de cazuri, la o populaţie estimată la 10,7 milioane. Rata de noi infectări la 100.000 de locuitori pentru ultimele două săptămâni a atins valoarea de 1.151. Această proporţie continuă să fie un criteriu în funcţie de care majoritatea statelor europene îşi stabilesc politica de admitere a celor ce vin din alte ţări (ori regiuni) cu sau fără carantină şi alte măsuri specifice. Marea Britanie sau Germania au lucrat cu acest prag fixat la 50 sau 60 de noi îmbolnăviri la suta de mii de locuitori în ultimele 14 zile, deşi sunt ele însele în jurul acestei limite.

Insă nimic nu se compară cu situaţia din Cehia. Numărul cazurilor active este de 133.995, dintre care 4.777 persoane sunt spitalizate. Numai în ultimele trei zile, s-au consemnat peste 41.000 de noi infectări, ceea ce s-ar extrapola la peste 300.000 de noi îmbolnăviri într-o ţară de mărimea Germaniei, sau de aproape 150.000 în cazul Poloniei. Şi, totuşi, cu o zi mai devreme, pentru ultimele 24 de ore, s-au raportat 14.968 cazuri noi în Cehia, faţă de numai 12.107 în Polonia. In privinţa testării, în cele mai proaste zile, unul din 2-3 teste efectuate în Republica Cehă e pozitiv.

Spitalele au ajuns la limită, sistemul sanitar fiind şi aici minat de deficitul cronic de medici şi asistente, plecaţi pentru salarii mai mari în Occident. S-a făcut apel la toate cadrele medicale din ţară neîncadrate în muncă să se ofere voluntar să lucreze la sfârşit de săptămână, pentru a le oferi colegilor clipe de răgaz. Apelul a fost extins şi asupra celor plecaţi în străinătate, dar, evident, numărul celor dispuşi să revină, chiar şi pe durata unui concediu, nu este unul impresionant, fiind de câteva zeci.

Pe acest fundal cu tente sumbre, astăzi a intervenit cererea adresată de premierul Babiš ministrului Sănătăţii, Dr.Prymula, unul dintre epidemiologii reputaţi ai acestei ţări, de a-şi prezenta demisia, după un mandat de doar o lună. Cel pe care-l înlocuise în septembrie era de profesie avocat. Conform unor surse, premierul ar avea intenţia să-l nominalizeze pentru acest post, devenit unul cheie al executivului în condiţiile pandemiei, pe un veteran al sistemului sanitar, fost director al celei mai mari clinici din Praga. Evident, este o numire politică, fiind vorba de un social-democrat, din partidul partener la guvernare al partdului ANO condus de Babiš. Acesta a mai fost ministru al Sănătăţii şi tocmai ce a pierdut (din primul tur) înfruntarea electorală din această lună pentru obţinerea unui mandat de senator, într-o circumscripţie a capitalei. Ca într-o farsă, Dr.Prymula a ţinut o conferinţă de presă, în care a demontat toate acuzaţiile legate de o întâlnire avută la un restaurant cu doar câteva ore înainte de reinstituirea restricţiilor şi de nerespectarea regulilor impuse, inclusiv a celor referitoare la portul măştii, afirmând că nu intenţionează să demisioneze, considerându-se nevinovat în faţa acuzaţiilor aduse.

Cu puţin timp înainte de noul lockdown, preşedintele Zeman se pronunţase împotriva acestei măsuri extreme, considerând-o dezastruoasă pentru starea economică a ţării. Intr-adevăr, după o scădere de 1,9% în primul trimestru al anului 2020 faţă de perioada similară a anului precedent, a urmat o prăbuşire a produsului intern brut de 10,9% în al doilea trimestru al acestui an. Reducerea producţiei industriale pe primele nouă luni din 2020 a fost de circa 15%. Moneda naţională, coroana cehă, susţinută atât de consistent de cele 6-7 milioane de turişti străini ce vizitau anual Praga, a cărei infrastructură comercială din centrul oraşului le părea destinată cu precădere, se află într-o perioadă de depreciere controlată.

In Cehia, au fost săptămâni la rând în care am avut impresia că numărul de noi infectări cu nCoV este menţinut relativ scăzut prin efectuarea unui număr redus de teste, ceea ce nu mai e cazul de o lună încoace. Urmărind şi evoluţia testării din România în acest răstimp, se poate afirma că o astfel de tendinţă nu se confirmă. Polonia, Slovacia şi Ucraina, ţări situate mai la nord, au fost deja afectate de valul de frig specific anotimpului şi experimentează al doilea val al pandemiei; de asemenea, Ungaria, unde vremea e, în general, asemănătoare celei din zonele colinare din România, cu menţiunea că în această toamnă acolo a fost mai frig.

Deocamdată, în special în jumătatea de sud a României şi în regiunile mai joase, temperaturile sunt apropiate de cele din ţările mediteraneene ale Europei. S-ar putea invoca contraexemplul Peninsulei Iberice, mai ales al Spaniei, unde al doilea val loveşte deja. Acesta nu e neapărat relevant, căci şi acolo a fost semnificativ mai rece decât în mod normal, au fost ploi, uragane, per total – o toamnă urâtă.

Vremea frumoasă din septembrie şi octombrie, chiar dacă dublată de o secetă nemaintâlnită din 1946, a oferit un răgaz tuturor factorilor responsabili pentru soarta sistemului medical din România în faţa recrudescenţei COVID-19. Cele din Cehia nu au avut la îndemână aşa ceva, dar experienţa Israelului confirmă faptul că măsurile excepţionale par să funcţioneze, cu toate pierderile sufleteşti cauzate. O astfel de frustrare e evidentă şi la Praga, căci noul lockdown tinde să anuleze toate manifestările legate de cea de-a 400-a aniversare a bătăliei de la Bílá hora [Muntele Alb, un deal din apropierea capitalei].

Atunci, la 8 noiembrie 1620, spiritul naţional al Boemiei (atât de ataşat, cu două sute de ani mai devreme, lui Jan Hus şi ideilor propovăduite de el şi de adepţii săi), ce îmbrăţişase elanul Reformei la nivelul unei mari părţi a populaţiei, prin catastrofa militară în faţa trupelor austriece, s-a văzut subjugat de cel habsburgic pentru următoarele trei secole, starea de rebeliune devenind un dat al fiinţei naţionale. Nu întâmplător, în aceste săptămâni, deşi titlurile din mass-media pot fi sintetizate în formule de genul „Cehia e pe o margine de prăpastie“, nu se poate identifica vreun reviriment cât de cât semnificativ al invocării intervenţiei divine pentru salvare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.