Corina Crețu: Sulfina Barbu trăieşte în altă realitate, ca şi predecesorul ei

Devine deja plictisitor: cum un ministru din PDL nu îşi poate trece un proiect de lege prin Parlament altcumva decât prin „asumarea răspunderii”, de vină este opoziţia, şi în special PSD. Cel mai recent exemplu este supărarea doamnei Sulfina Barbu, alt ministru al Muncii care se comportă ca un ministru al Propagandei. Motivul supărării? Imposibilitatea de a adopta Legea Asistenţei Sociale înainte de termenul de aprobare tacită în Senat.

Doamna Sulfina Barbu este nedumerită: de ce nu votează PSD o capodoperă legală, de vreme ce, în mărinimia sa, PDL a acceptat şi câteva amendamente la lege? Motivul este mai simplu decât crede doamna Barbu: este un gest de responsabilitate faţă de românii care, dacă se aprobă această lege, vor fi şi mai săraci şi mai singuri în faţa crizei şi mai lipsiţi de speranţă.

Legea este fundamental greşită, pentru că pleacă de la un principiu fundamental viciat. În anul 2010, „The Economist” sintetiza lucrurile în felul ăsta: „Există două maniere de a favoriza reintrarea pe piaţa muncii a şomerilor. Una este să facem inconfortabilă sau precară viaţa celor care primesc ajutor de şomaj; cealaltă să facem viabilă şi atrăgătoare perspectiva unui loc de muncă.”

Actualul guvern, prin legea de care se dă de ceasul morţii doamna Barbu, pentru a fi adoptată, a făcut o alegere, pe care noi, ca partid social-democrat, nu o putem accepta: aceea de a face viaţa precară tuturor românilor care au nevoie de aceste ajutoare, de fapt, majorităţii covârşitoare a românilor. Este o alegere imorală, şi lipsită de orice urmă de bun-simţ şi umanitate.

Sub pretextul crizei şi al eventualelor abuzuri ale beneficiarilor, cheltuielile cu protecţia socială se reduc dramatic. Nu pentru buget, pentru că faţă de abuzurile actualei puteri, faţă de felul discreţionar şi iresponsabil în care se cheltuieşte banul public, reducerea cheltuielilor este nesemnificativă: până la 0,8% din PIB. Dramatică va fi situaţia beneficiarilor acestor prestaţii sociale. Nu penalizezi pe toată lumea, pentru că tu eşti incapabil să gestionezi sistemul şi să-i scoţi de la plată pe eventualii impostori. Cum am mai arătat, după cifrele ministerului, cei care abuzează sunt însă mult mai puţini decât spune propaganda oficială, şi nici nu sunt nişte genii ale fraudelor fiscale. E suficient să vrei să controlezi ce se întâmplă în sistem.

Nu am văzut şi nici nu cred că vom vedea prea curând o explicaţie pentru faptul că economia României nu este capabilă să genereze locuri de muncă. Asta în timp ce măsurile guvernului produc şomeri pe bandă rulantă. Pe care vrea să-i înfometeze, să le facă viaţa un iad, pentru a munci în ţara în care nu se găsesc locuri de muncă, pentru că acelaşi Guvern nu face nimic în acest sens.

Dacă cineva îşi imaginează că o astfel de Lege poate fi aprobată de nişte parlamentari responsabili doar pentru că „aşa ne cere FMI” înseamnă că nu are perceperea corectă a noţiunii de „responsabilitate”. Cei din PDL înţeleg acest lucru, dar sunt prea laşi s-o spună public. Aşa că îşi boicotează guvernul, lipsind de la dezbaterea Legii şi de la vot, şi arată cu degetul spre alţii, care ar trebui să voteze legea lor, pe motiv de „interes naţional”.

Ei bine, nu şi-au găsit proştii! Dacă e o lege bună, s-o voteze ei! Şi beneficiarii fericiţi îi vor vota recunoscători, ca dovadă că trăiesc bine, şi vor mai sta încă patru ani la guvernare!

Aşa e când şi doamna Sulfina Barbu trăieşte în altă realitate, ca şi predecesorul ei. Dar ce vină au românii că ei sunt incompetenţi şi imorali?