Am fost invitat să vorbesc în cadrul unui eveniment organizat la Constanța, sâmbătă, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, celebrate în România la 15 septembrie. Invitația mi-a prilejuit întâlnirea cu prieteni și personalități din cadrul comunităților etnice care trăiesc în Dobrogea. Practic a fost o „serată între prieteni” în cadrul căreia s-au depănat povești de familie și despre cultura comunitară, despre comunicare și cunoaștere reciprocă, despre tradițiile, cultura și spiritul identitar al acestor grupuri care alcătuiesc un tezaur cultural aparte. Am fost încântat să ascult povești de viață , povești de familie și „istorisiri comunitare” legate existența etnilor în epoci trecute sau în prezent. Asociația ARCHÉ a făcut posibilă această întâlnire prin reprezentantele acesteia Daniela Costea și Cristina Chira care a moderat discuțiile și evenimentul din cadrul seriei Tomis Heritage Storytelling Evenings. Această serie de evenimente are ca scop comunicarea și cunoașterea poveștilor de familie și a poveștilor comunitare prin intemediul membrilor comunităților etnice, de a prezenta diversitatea culturală a Dobrogei în general, și a patrimoniului cultural al Constanței în mod particular. Obiectivul major al acestei serii de întâlniri se concretizează în coagularea unei comunități în jurul patrimoniului Constanței prin intermediul schimbului reciproc de povești. Comunitatea din jurul unor clădiri de patrimoniu nu se referă doar la oamenii care trăiesc în vecinătatea lor, ci la toți cei care au un interes pentru salvarea, conservarea și reintegrarea lor în circuitul urban.
Întrebările de la care au demarat discuțiile s-au concentrat pe zonele și spațiile de proveniență a părinților, bunicilor, străbunicilor. Fiecare dintre cei prezenți a fost invitat să meargă cât de departe în timp și cât de mult a putut să coboare fiecare pe trunchiul arborelui genealogic. Cum au ajuns membrii comunităților ei în Constanța sau în Dobrogea sau în orice alt loc din acest spațiu cultural și identitar. Cum s-au cunoscut toți protagoniștii acestor povestiri, ce au lucrat, ce întâmplări le-au marcat existența, pe care le cunosc participanții la eveniment.
Tomis Heritage Storytelling Evenings #8 – Seară de povești, colorată cu istorii de familie face parte dintr-un program mai extins de conștientizare dedicat Cazinoului, prin care Asociația ARCHÉ își propune să creeze o punte de dialog între principalele instituții implicate în refacerea și restaurarea Cazinoului Constănțean. Campania de conștientizare a proiectului de refacere a acestui edificiu unic în spațiul românesc a implicat angrenând în dezbaterea publică experți naționali și internaționali care pot oferi noi perspective de restaurare și refacere a Cazinoului. Dezbaterile publice pe tema monumentului istoric, cât și pentru zona peninsulară a Constanței au început cu ceva timp în urmă determinate de starea avansată de degradare a edificiului. De asemenea, prin acțiunile asociației și ale partenerilor implicați în discuție se intenționează consolidarea opiniei constănțenilor exprimate în spațiul public.
Asociația ARCHÉ, inițiatoarea acestor întâlniri și dezbateri este o organizație non-guvernamentală, non-profit, ce are ca obiectiv cercetarea, protejarea, valorificarea și promovarea patrimoniului cultural construit. Încă de la înființare asociația și-a dorit ca, prin proiectele sale, să faciliteze dialogul între specialiști din diferite domenii implicate în procesele de protejare a monumentelor istorice, precum și între specialiști și publicul larg. Echipa ARCHÉ este alcătuită din tineri profesioniști, din domenii precum arhitectură, istorie, istoria artei, economie, științe juridice și comunicare, care și-au propus să atragă atenția asupra faptului că patrimoniul este o resursă complexă și sensibilă, în continuă nevoie de cunoaștere și gestionare responsabilă. Asociația a organizat și a drerulat mai multe evenimente de conștientizare a starii avansate de degrare a unor monumente istorice. Printre aceste evenimente amintim: Casino Rush, Monumente Uitate , Castle Break , Oamenii Patrimoniului, Wiki Loves Monuments, Școala de vară castel , Castele și conace revitalizate , ARCHÉ Heritage Talks , Revitalizarea patrimoniului cultural românesc în Dobrogea și Cadrilater.
Când vorbim despre cosmopolitismul cultural dobrogean nu putem să excludem cel mai important element – diversitatea etnică. Renaşterea demografică și multietnică a teritoriului dobrogean se produce la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, determinată de Legea de organizare a Dobrogei (1880) şi Legea agrară (1882). Aceste reglementări care au favorizat întoarcerea refugiaţilor musulmani, care în noul cadru juridic devin interesaţi de proprietăţile pe care le deţinuseră în Dobrogea. Se poate constata, din statisticile epocii cum numărul tătarilor și cel al turcilor s-a înjumătățit în vreme ce numărul românilor al grecilor s-a dublat în același timp populația armeană și cea germană se triplează. Grupuri etnice dezinteresate de Dobrogea în perioada de stăpânire otomană încep să revină după 1880 printre care îi amintim pe italienii care vin motivați de cererea de forță de muncă din Dobrogea și evreii care își sporesc numărul de trei ori (ajung de la 1100 la 4500 în doar 20 de ani) dat fiind potențialul economic și comercial care se profila în teritoriul dobrogean. Populația de origine bulgară și rușii-lipoveni din Dobrogea au un spor demografic de 50 % în intervalul de timp 1878-1895 datorită faptului că noul context le-a permis să migreze în voie. În aproape două decenii s-au produs transformări demografice care nici măcar nu puteau fi închipuite în ultimii ani ai stăpânirii otomane. Astfel se constituie un model interetnic unic dar și conturarea unui patrimoniu cultural divers aparținând diferitelor comunități etnice care le-au construit. Astăzi unele dintre aceste edificii se află într-o stare avansată de degradare și necesită intervenție urgentă.
Aceste inițiative publice sunt puține, utile însă, din punct de vedere al conținutului și aduc contribuții importante dar și date statistice bazate pe realități concrete. Alegerea unei zone de cercetare interetnică este un moment important pentru cercetarea socio-culturală datorită faptului că minorităţile din astfel de regiuni se pot afla în diferite nivele de comuncre interetnică. Există zone paşnice, precum cea dobrogeană iar studiile realizate de către diferiți cercetători sunt indispensabile pentru studiul şi dinamica populaţiei Dobrogei dar și a patrimoniului cultural pe care comunitățile l-au creat într-un context mai amplu de cercetare. Cercetări anterioare publicate sub forma unor monografii și pe anumite grupuri de populaţie specifice unei comunităţi etnice explică acest aspect. Aceste studii se referă la anumite identități politice şi etnice la nivel comunitar și la nivelul mentalului colectiv pe întreg teritoriul dobrogean. Iată, deci, încă un motiv în plus pentru a justifica acest demers de conștientizare și dezbatere publică menită să atragă atenția asupra intervenției în cazul imobilelor de patrimoniu aflate în stare de degradare. În cazul de fată intenţia noastră nu a fost numai de verificare a unui model metodologic de diagnoză a specificului multicultural și regional ci şi de evaluare a unor realităţi, specific care a fost reiterat de reprezentanții mai multor comunităţi etnice. Varianta cea mai accesibilă de cercetare fiind o regiune limitată geografic, (cum ar fi zona Dobrogei) mai indicată în acest caz. Surse suplimentare celor pe care le-am prezentat mai sus sunt reprezentate de publicații din sfera sociologiei apărute în spațiul public. Dobrogea, ca orice spațiu geografic, era locuit de o populație compusă din mai multe generații care au cunoscut propria evoluție și cu un specific aparte. Nu am putea analiza și nu am putea înțelege o comunitate socială fără a lua în calcul trecutul demografic al generațiilor componente ale respectivei populații.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.