Criza, politicienii virtuoși și preacucernicele bănci

Cu cât mai mare este haosul creat, cu atât mai ample și radicale trebuie să fie soluțiile – renunțarea la tradiții, modificarea a legilor, redefinirea libertăților

Criza, politicienii virtuoși și preacucernicele bănci

Cu cât mai mare este haosul creat, cu atât mai ample și radicale trebuie să fie soluțiile – renunțarea la tradiții, modificarea a legilor, redefinirea libertăților

Banca centrală a Angliei a anunțat cea mai mare creștere a dobânzii din ultimii 27 de ani și estimează că economia britanica va intra în recesiune la finalul acestui an. În 2023, economia britanică ar urma să scadă de la un trimestru la altul. ”Recunosc că asta va avea un impact semnificativ asupra costului vieții pentru mulți oameni din Marea Britanie”, a spus guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, într-o conferință de presă organizată joi. ”Inflația îi lovește cel mai puternic pe cei mai săraci. Dacă nu acționăm pentru a domoli inflația, consecințele vor fi mult mai grave”, a spus el. ”Cel mai înfricoșător lucru despre Banca Angliei nu a fost decizia de majorare a dobânzii, ci expresia guvernatorului Bailey, aceea a unui om care și-a dat seama prea târziu că trăiește într-un film de groază”, scrie Eurointelligence.

Și economia americană a scăzut pentru al doilea trimestru la rând, iar asta a provocat temeri că ar putea intra în recesiune. Recesiunea este și preocuparea majoră a UE, unde penuria gazelor naturale ar putea duce la suspendarea unor activități economice.

Un sondaj publicat de The Sun arată că 51% dintre britanici cred că majorarea prețurilor va duce la proteste în cursul acestui an. În urmă cu câteva săptămâni, ministrul de Externe german Annalena Baerbock a declarat că guvernul german se așteaptă la proteste masive, din cauza scumpirilor. ”În Londra au fost proteste mari în 1990. Nu vreau să mai văd așa ceva, însă cred că este inevitabil, dacă guvernul nu va lua măsuri pentru a-i ajuta pe oameni. Vor ieși în stradă”, spune un cetățean, pentru The Telegraph. Pe rețelele sociale au început să apară manifeste care îi îndeamnă pe britanici să nu mai plătească facturile la energie, daca acestea continuă să crească. Oamenilor li se cere să-și suspende plățile automate din contul bancar către companiile de energie. Pe acest fond, compania BP a anunțat că a realizat cel mai mare profit trimestrial din ultimii 14 ani.

Economiștii avertizează că va urma o perioadă de stagnare economică combinată cu o creștere rapidă a prețurilor și a șomajului, adică stagflație.

Dacă este să-l ascultăm pe secretarul general ONU, vinovat pentru toată această situație economică a întregii lumi este Vladimir Putin și războiul său împotriva Ucrainei. Însă secretarul general ONU nu spune că inflația prețurilor atinsese deja cel mai mare nivel din ultimii 40 de ani în decembrie 2021, înaintea invaziei ruse, a sancțiunilor vestice împotriva Rusiei și a contramăsurilor Moscovei. Prețul benzinei crescuse în SUA în noiembrie 2021.

Însă Antonio Guterres spune lumii altceva: de vină sunt Rusia și companiile care produc combustibili fosili, pe care le somează să renunțe la ”lăcomia grotesca cu care îi pedepsesc pe cei mai săraci și mai vulnerabili oameni, în timp ce distrug casa noastră comună – planeta”.

Așadar, iată singurii vinovați. Băncile și tehnocrații care guvernează de facto marile economii nu pot decât să sară în sus de bucurie, câtă vreme privirile nu sunt îndreptate asupra lor. În acest fel, nu vor fi criticați pentru valurile de mii de miliarde de dolari pe i-au tipărit pentru a-i pompa în marile corporații și pe burse. Politicienii scapă și ei de o privire cel puțin critică asupra deciziei de a închide economiile în perioada pandemiei și a deciziei ulterioare de a oferi alte trilioane de dolari marilor companii, pentru a trece peste șocul provocat de această măsură împotriva pandemiei. Însă închiderea economiilor a fost doar ultima lovitură dată unui sistem care a fost șubrezit începând din 2008 de politica băncilor centrale care au tras economiile și societățile într-o capcană – acum, reducerea inflației prin creșterea dobânzilor ar duce la prăbușirea burselor și corporațiilor, a locurilor de muncă, în timp ce ținerea în funcțiune a tiparnițelor ar duce la o inflație ucigătoare.

Dacă războiul din Ucraina și potențialele crize sau războaie din Taiwan și alte colțuri ale lumii se vor extinde pe durata următorilor ani (ceea ce reviste precum Foreign Affairs ne și sugerează, în articole semnate de președintele Council on Foreign Relations), cetățenii lumii vor fi lesne făcuți să creadă că dezastrul economic pe care îl trăiesc se datorează exclusiv naționalismului toxic și lăcomiei unor companii care o supără pe ”mama Gaia” pentru că extrag petrol în loc să monteze panouri solare pe case și câmpuri sau să construiască automobile electrice, ascuzând cât mai abil poluarea presupusă de procesul de producție și reciclarea acestor vehicule

”Incapacitatea de a pune capăt relaxării cantitative a fost marea eroare a ultimului deceniu, pe lângă austeritate, politică care a precedat relaxarea cantitativă. Stimulul de 5.000 de miliarde de dolari este marea greșeală a ultimului deceniu în SUA, o greșeală pentru care administrația Biden va rămâne în istorie”, scrie site-ul Eurointelligence.

”Prostia politicienilor americani de a lupta pe două fronturi, cu China și Rusia, amintește de greșelile liderilor europeni din secolele 19 si 20. Să lupți pe aceste două fronturi nu este ca și cum ai merge în timp ce mesteci gumă. Eroarea strategică a Germaniei naziste nu a fost faptul că a luptat pe două fronturi, ci că nu a realizat că dușmanii se vor alia. La asta ne așteptăm acum. Începe să se formeze o alianță între Rusia, China, părți din Africa, părți din Orientul Mijlociu, din America Latină. Sigur, va lua mult timp până să se formeze această constelație – China trebuie să-și schimbe modelul economic și să depindă mai puțin de dolarul american – însă este mult mai probabil ca Beijingul să facă această mișcare decât ca Germania sau Marea Britanie să-și schimbe modelul economic. În opinia noastră, politicienii germani ar prefera să-și lase poporul să înghețe de frig decât să închidă companii energofage precum BASF și Bayer”, scrie Eurointelligence.

Criza care abia a început să-și arate colții este generată de eșecul diplomației și politicii economice de a-și îndeplini principalul rol – stabilizarea. Vestul nu a mai reușit să stabilizeze nici economiile, nici politica internațională și nici societățile. Strategiile au fost concepute doar pe termen scurt și au fost reactive. ”Că ne-au plăcut sau nu, SUA au avut scopuri strategice. Însă, de la începutul administrației Obama, SUA au început o retragere haotică”, scrie Eurointelligence. Nici UE nu stă mai bine – a devenit o struțocămilă, nici organizație economica pură, nici o organizație integrată care să meargă către o federație; a devenit o piață publică în care țările membre se ceartă și se chinuiesc să ajungă la compromisuri ad-hoc pentru urmărirea unor interese pe termen scurt. UE este despre formă, nu despre fond. De ce programele UE au mereu nume complicate, precum ”instrumental de protecție a transmisiei” sau ”Next Generation EU”? Spuneți lucrurilor pe nume: primul este un instrument pentru creditarea permanentă a statelor, forțându-le să respecte criteriile Bruxellesului, iar al doilea este un program de investiții pentru care statele membre au trebuit să conceapă ”Programe Naționale de Reziliență și Redresare” dezbătute, contestate, criticate, însă totul pentru o sumă imperceptibilă, echivalentă cu 0,3% din PIB-ul UE, și extinsă pe o perioadă de cinci ani. Dar totul este prezentat în stilul clasic al UE – maximum de vizibilitate cu impact real minim.

Tehnocrații care le oferă cetățenilor aceste forme fără fond vor putea rămâne liniștiți, invizibili și necriticați, câtă vreme vinovații au fost deja găsiți – naționalismul, populismul, Putin și lăcomia noastră a tuturor, care a dus la încălzirea globală. Cu cât mai mare este haosul creat, cu atât mai ample și radicale trebuie să fie soluțiile – după câțiva ani de război in Ucraina, poate și în Taiwan sau Orientul Mijlociu, de la coborârea temperaturii din termostate se poate ajunge la renunțarea la tradiții, la modificarea dietei, a legilor, la redefinirea libertăților. Pentru a evita protestele (precum cele de care se teme guvernul german sau cele prefigurate de sondajele din presa britanică), cetățeanul trebuie convins că schimbarea radicală este soluția lui, iar acesta este poate frontul principal pe care luptă guvernele, corporațiile și băncile lumii.

Distribuie articolul pe:

20 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.