Cronologia unui proiect revizionist numit „autonomia Ţinutului Secuiesc” (III)

31. 2008, aprilie, 02-04

Tőkés László avertizează la Summitul NATO de la Bucureşti că problemele minorităţilor maghiare pot deveni un risc de securitate pentru Europa

„În 2008 am lansat o scrisoare către NATO, cu acel obiectiv comun al maghiarilor, obţinerea autonomiei, şi am atras atenţia conducătorului NATO că problema comunităţii maghiare poate să fie un risc de securitate în zona Europei Centrale, indirect şi pentru NATO, şi am cerut sprijin pentru înfiinţarea autonomiilor maghiare în toate zonele” (afirmaţie făcută de Tőkés László, Băile Tuşnad, iulie 2010).

32. 2008, septembrie, 04

Proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului local pentru edificarea limitelor teritoriale ale judeţului

Consiliul Naţional Secuiesc transmite primăriilor din „Ţinutul Secuiesc” proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului local pentru edificarea limitelor teritoriale ale judeţului, conform iniţiativei legislative „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”.

33. 2008, octombrie, 25

Consiliul Naţional Secuiesc depune în Parlament Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a decis să înainteze Parlamentului, pentru a treia oară, propunerea de iniţiativă legislativă privind adoptarea statutului de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc.

34. 2008, octombrie, 25

Preşedintele Ungariei reiterează sprijinul pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

Preşedintele Republicii Ungare, Sólyom László, prezent la Târgu Secuiesc, a declarat că susţine autonomia Ţinutului Secuiesc, precizând că în Europa minorităţile au dreptul la mai multe tipuri de autonomie: „Nu este nimic nou, am mai declarat că sprijin autonomia şi cu ocazia vizitei oficiale din 2007, când m-am întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu. În Europa, minorităţile au dreptul la autonomie. Sunt mai multe tipuri de autonomie: personală, culturală, teritorială. Şi depinde de comunitatea respectivă ce cere şi ce poate realiza”.

35. 2009, februarie, 08

Petiţia maghiarilor adunaţi la Sfântu Gheorghe, pentru autonomia teritorială a „Ţinutului Secuiesc”

„Către Preşedinţia României,

Către Guvernul României,

Către Parlamentul European

Noi, participanţii la marea adunare din Sfântu Gheorghe, am constatat după alegerile parlamentare o amplificare a atitudinii antimaghiare, venită atât din partea guvernului, cât şi din partea preşedintelui României; ţinând cont că autonomia Ţinutului Secuiesc are rădăcini încă de mai multe secole; amintindu-ne că, şi la naşterea statului român modern, autonomia Ţinutului Secuiesc a fost garantată prin actul de unire, care şi în vremurile întunecate ale comunismului – chiar cu drepturi ştirbite – a existat; luând în considerare formele de autonomie existente în Uniunea Europeană, cât şi drepturile colective ale comunităţilor minoritare, care susţin convieţuirea paşnică între diferite etnii,

Solicităm

1. Traian Băsescu să-şi retragă declaraţiile care au indignat secuimea;

2. Respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate;

3. Încetarea populării controlate, mai mult sau mai puţin sau mascată, prin care se urmăreşte modificarea componentei etnice;

4. Oprirea distrugerii intenţionate a economiei din regiunea secuiască şi asigurarea dezvoltării corespunzătoare a infrastructurii;

5. Retrocedarea rapidă a bunurilor bisericeşti şi publice ce au fost naţionalizate;

6. Oprirea creşterii numerice a unităţilor militare şi, de asemenea, la fel ca în alte zone, trecerea imobilelor deţinute de acestea în subordinea administraţiei publice locale;

7. Înfiinţarea de către statul român a unei universităţi maghiare, cu finanţare din bugetul statului;

8. Recunoaşterea limbii maghiare, alături de limba română, ca limbă oficială regională;

9. Recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective;

10. Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc

8 februarie 2009, Sfântu Gheorghe”

36. 2009, februarie, 14

Maghiarii către preşedintele Traian Băsescu: „Nu vom renunţa niciodată la dezideratul privind autonomia Ţinutului Secuiesc”

„Aşa cum au spus memorandiştii români, la sfârşitul secolului al XIX-lea, existenţa unui popor nu se discută, ci se afirmă. Cu acest mesaj mergem şi noi, astăzi, la domnul preşedinte Băsescu, să îi spunem foarte clar că nu vom renunţa niciodată la dezideratul privind autonomia Ţinutului Secuiesc”.

(Declaraţia primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, prilejuită de întâlnirea reprezentanţilor comunităţilor locale cu preşedintele României)

37. 2009

Ştampilă proprie a primăriei Sfântu- Gheorghe

Primăria municipiului Sfântu-Gheorghe şi-a făcut ştampilă proprie, cu stema oficială a municipiului, pe care o va folosi pe acele documente ale instituţiei care nu trebuie parafate, în mod obligatoriu, cu stema României.

38. 2009, martie, 22

UDMR duce un război deschis pentru autonomia „Ţinutului Secuiesc”

Prefectul judeţului Mureş, Emil-Marius Paşcan, îi informează pe premierul Emil Boc şi pe vicepremierul Dan Nica, ministrul Administraţiei şi Internelor, că UDMR incită spiritele în zonă şi provoacă hotărâri de Consiliu Local în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc: „Doresc să vă informez legat de situaţia de la Mureş, unde, în ultima perioadă, UDMR incită spiritele, provoacă hotărâri de consilii locale unde au primari UDMR, pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Este un război deschis. Este un conflict perpetuu. Eu respect legea, ştiu ce am de făcut, dar daţi un semnal şi autorităţilor locale de aici, legat de ordinea şi liniştea publică, să acţioneze cu mai multă fermitate, pentru că UDMR urmăreşte menţinerea într-o tensiune a electoratului, în vederea alegerilor europarlamentare”.

39. 2009, septembrie 04

Acţiuni antiromâneşti, organizate de UDMR la Miercurea Ciuc

Cu prilejul unei adunări publice de la Miercurea Ciuc, preşedintele UDMR, Markó Béla, a afirmat: „În această ţară trăiesc 6,6 % maghiari şi atunci trebuie să fim de acord că 7% din acest stat îi are ca proprietari pe maghiari. În Ardeal, în proporţie de 25% noi suntem proprietari şi, dacă Ardealul va deveni vreodată regiune autonomă şi independentă – şi nădăjduiesc asta (s.n.) -, aşa trebuie să stea lucrurile. În secuime, 80% suntem proprietari şi, cu riscul de a-i deranja pe mulţi, trebuie să spunem asta”.

40. 2009, septembrie, 05

Şase hotărâri şi o declaraţie privind reforma administrativă, prin care se atentează la primul articol al Constituţiei României

La numai o zi după afirmaţiile preşedintelui UDMR de la Miercurea Ciuc, „Marea Adunare a Consiliilor Locale din Ţinutul Secuiesc” adoptă, la Odorheiul Secuiesc, şase hotărâri şi o declaraţie privind reforma administrativă, prin care se atentează la primul articol al Constituţiei României:

• Hotărârea privind sprijinirea proiectului de lege „Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc”;

• Hotărârea privind organizarea de referendumuri locale;

• Hotărârea privind simbolurile Ţinutului Secuiesc;

• Hotărârea privind asocierea autorităţilor publice locale la nivelul Scaunelor;

• Hotărârea privind instituţionalizarea Adunării Aleşilor locali din Ţinutul Secuiesc;

• Hotărârea privind reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.

La „Marea Adunare a Consiliilor Locale” (preconizatul Parlament al „Ţinutului Secuiesc”) au participat aproximativ 450 de persoane, inclusiv reprezentanţi ai „Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania” (EMI), ai „Mişcării Tinerilor din cele 64 de comitate” (HVIM), fiind prezenţi europarlamentarul Tőkés László şi preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szász Jenő. Ordinea publică a fost asigurată de un detaşament de 20 de persoane, echipate în uniforme ce aveau însemnele Regatului Ungariei, din cadrul unei unităţi paramilitare – „Plutonul secuiesc – organizat sub egida „Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania” (EMI) şi care se antrenează de mai mulţi ani la Gheorgheni.

Cu acest prilej, preşedintele „Consiliului Naţional Secuiesc”, Izsák Balázs, a declarat: „Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei. La împărţirea administrativ-teritorială a României trebuie avut în vedere principiul european conform căruia o regiune nu se marchează, ci se recunoaşte”

Declaraţie privind reforma administrativă

• „Având în vedere faptul că împărţirea teritorial-administrativă a României este depăşită şi că necesitatea

reformei administrative este o problemă centrală de interes public,

• Ţinând cont de faptul că reîmpărţirea regiunilor de dezvoltare este o prioritate de primă urgenţă, atât în interesul României, cât şi în interesul Ţinutului Secuiesc, înglobat forţat şi în mod artificial în Regiunea Centru,

• Ţinând cont de faptul că reforma administrativă din România nu poate neglija principiul subsidiarităţii, valoare fundamentală a democraţiei, reorganizarea administrativă trebuie să se bazeze pe voinţa comunităţilor locale,

• Având în vedere că, şi în cursul reformei, România trebuie să-şi respecte angajamentele internaţionale pe care le-a asumat, în special angajamentele prevăzute în Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale1, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare2, şi cele prevăzute în Carta Europeană a Autonomiei Regionale, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, declarăm cu fermitate:

Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei. La reîmpărţirea administrativ-teritorială a României trebuie avut în vedere principiul european, conform căreia o regiune nu se marchează, ci se recunoaşte.

Acceptând hotărârea adoptată de Adunarea Naţională

Secuiască de la Ditrău, considerăm că limitele regionale ale Ţinutul Secuiesc sunt cele specificate în Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, elaborat de către CNS şi înaintat Parlamentului României.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind sprijinirea proiectului de lege „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”

• Având în vedere faptul că locuitorii Ţinutului Secuiesc s-au pronunţat, în marea lor majoritate, pentru dobândirea autonomiei teritoriale,

• Având în vedere că dreptul popoarelor la autodeterminare este un drept universal al omului, care priveşte toate popoarele, iar practica europeană a autonomiilor creează, tocmai pentru comunităţile naţionale aflate în minoritate numerică, instituţiile autodeterminării în cadrul statului,

• Având în vedere că România şi-a asumat o obligaţie unilaterală privind îndeplinirea prevederilor recomandării 1201/1993, care prevede dreptul persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale, în acele regiuni unde sunt în majoritate, de a avea autorităţi autonome sau locale cu statut special, conforme cu condiţiile lor istorice şi teritoriale specifice,

• Afirmând că proiectul de lege elaborat de C.N.S. este în concordanţă cu tradiţiile secuieşti şi cu normele actuale ale dreptului internaţional,

• Afirmând că autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează nici integritatea teritorială şi nici suveranitatea naţională a României, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

1. Sprijinim proiectul de lege privind Autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc, pe care îl considerăm legea fundamentală a Ţinutului Secuiesc, şi promovăm, prin toate mijloacele legale de care dispunem, înaintarea acestuia Parlamentului României, inclusiv ca iniţiativă legislativă cetăţenească.

2. Sprijinim popularizarea acestei iniţiative legislative în localităţile din subordine, difuzarea ei atât în versiune tipărită, cât şi digitală, şi organizăm conferinţe pentru a ajuta cetăţenii alegători din Ţinutul Secuiesc să o cunoască în mod aprofundat.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind organizarea de referendumuri locale

– Având în vedere voinţa exprimată de către populaţia Ţinutului Secuiesc, că doresc autonomia regiunii,

– Conştienţi de faptul că referendumul este un mijloc general acceptat al democraţiei directe, precum şi cel mai autentic mod de exprimare a voinţei publice,

– Având în vedere că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reţine că, în majoritatea ţărilor membre, există comunităţi care dispun de o identitate culturală, politică şi istorică – şi care nu sunt doar regiuni -, dar şi popoare şi societăţi care dispun concomitent de o identitate colectivă pregnantă, independent de faptul că sunt definite ca regiuni, naţionalităţi sau ţări, dar nu şi-au constituit propriul lor stat; în ciuda acestui fapt dispun de forme vizibile de distincţie, care marchează voinţa politică pentru dobândirea autoguvernării,

– Pornind de la poziţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, conform căreia aceste situaţii trebuie soluţionate prin mijloace democratice – de exemplu: prin alegeri, referendumuri, reformă constituţională şi instituţională, respectiv prin înfiinţarea de noi entităţi teritoriale -, iar hotărârile definitive trebuie adoptate în mod exclusiv prin consultarea cetăţenilor, pentru că dreptul de a decide le aparţine,

– Pornind de la obligaţia unilateral asumată de România în momentul aderării, privind îndeplinirea recomandărilor Consiliului Europei,

– Având în vedere că reglementările legale în vigoare din România condiţionează modificarea limitelor administrativteritoriale de consultarea prin referendum a populaţiei din zona respectivă, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm organizarea de referendumuri locale în fiecare unitate administrativ-teritorială din Ţinutul Secuiesc, în vederea creării premiselor înfiinţării unităţii administrativ-teritoriale autonome Ţinutul Secuiesc. Ne angajăm să organizăm referendumuri locale, iar în cazul în care iniţiativa noastră va fi anulată în justiţie, ne vom adresa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în vederea convingerii autorităţilor româneşti de a-şi respecta angajamentele internaţionale asumate.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind simbolurile Ţinutului Secuiesc

– Conştienţi de faptul că autonomiile europene funcţionează cu succes acolo unde solidaritatea colectivităţilor locale se bazează pe o identitate regională puternică şi reprezintă acea regiune,

– Recunoscând responsabilitatea autorităţilor administrative publice locale, privind acceptarea generală a simbolurilor conştiinţei colective secuieşti,

– Având în vedere că obiceiurile înrădăcinate şi simbolurile populare exprimă voinţa colectivităţii locale, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

1. Imnul Ţinutului Secuiesc este cel folosit de zeci de ani, compus de către Mihalik Kálmán, pe textul lui Csanády György, redat în anexă.

2. Stema Ţinutului Secuiesc este stema adoptată de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17.01.2004, redată în anexă.

3. Drapelul Ţinutului Secuiesc este cel adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17.01.2004, redat în anexă.

4. Semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc este SIC, iar autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor acorda tot sprijinul ca acesta să fie înregistrat la Organizaţia Internaţională de Standardizare.

5. Autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor depune toate eforturile ca însemnele Ţinutului Secuiesc să fie folosite de instituţiile publice din subordine, în mod adecvat, cu respectarea demnităţii colectivităţii.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor

– Conştienţi de faptul că scaunele secuieşti au fost instituţii care au protejat secuimea autoorganizată, fiecare regiune păstrând valori specifice ale culturii populare,

– Recunoscând că, şi în viitor, acestea pot păstra şi întări aceea identitate regională, care este o condiţie preliminară a dobândirii autonomiei Ţinutului Secuiesc,

– Având în vedere că scaunele secuieşti apar în Statutul de Autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc, ca subunităţi administrative ale Ţinutului Secuiesc,

– Având în vedere dreptul autorităţilor administraţiei publice locale să coopereze şi să se asocieze, să încheie acorduri şi să participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare regională, drepturi garantate prin legea administraţiei publice locale, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

Autorităţile administraţiei publice locale din scaunele secuieşti se vor asocia în opt asociaţii, în vederea reprezentării şi protejării intereselor lor regionale specifice şi pentru realizarea unor programe comune. Aceste asociaţii ale autorităţilor administraţiei publice locale vor fi următoarele: Scaunul Micloşoara-Brădăuţ, cu sediul la Baraolt; Scaunul Ciuc, cu sediul la Miercurea Ciuc; Scaunul Gheorgheni, cu sediul la Gheorgheni; Scaunul Kezdi, cu sediul la Târgu-Secuiesc, Scaunul Mureş, cu sediul în Târgu-Mureş, Scaunul Orbai, cu sediul la Covasna; Scaunul Sepsi, cu sediul la Sfântu-Gheorghe; Scaunul Odorhei, cu sediul la Odorheiul Secuiesc.

Programul cooperării dintre asociaţiile autorităţilor publice locale şi conţinutul cooperării lor vor fi elaborate de comisiile de experţi, numite de autorităţile publice locale interesate.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind instituţionalizarea Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

– Conştienţi de faptul că reprezentarea intereselor regionale specifice ale Ţinutului Secuiesc şi apărarea lor este responsabilitatea noastră comună,

– Recunoscând că, printre aceste interese regionale, primul loc este ocupat de dreptul de a avea autorităţi autonome, conforme condiţiilor istorice şi teritoriale specifice,

– Având în vedere că, până la admiterea de către Parlament a Statutului de Autonomie, care ar conferi regiunii un statut special, nivelul cel mai înalt al puterii publice îl reprezintă autorităţile administraţiei publice locale, care trebuie considerate elemente constitutive deja existente ale viitoarei regiuni autonome,

– Conştienţi de faptul că, şi în viitor, va fi necesară adoptarea unor decizii comune de a conlucra pentru scopurile comune, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

1. Considerăm Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc un cadru instituţional al vieţii publice, bazat pe consens, şi ne angajăm să punem în practică hotărârile ei.

2. Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc va fi convocată cel puţin o dată pe an, în sesiune ordinară.

3. Pentru pregătirea viitoarei sesiuni, respectiv pentru urmărirea punerii în practică a hotărârilor adoptate azi, alegem un birou permanent provizoriu. Aceasta va elabora şi proiectul regulamentului de funcţionare a adunărilor şi se va îngriji de convocarea următoarei adunări.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene

– Conştienţi de faptul că procesul de regionalizare, ce se desfăşoară în Uniunea Europeană, poate juca un rol important în promovarea autonomiei Ţinutului Secuiesc,

– Conştienţi de faptul că sporirea rolului şi importanţei regiunilor europene poate fi folosit în favoarea Ţinutului Secuiesc numai printr-o reprezentare consecventă şi edificarea conştientă şi orientată a relaţiilor,

– Având în vedere că Adunarea Parlamentară a Consiliului

Europei doreşte continuarea cooperării cu organizaţiile regionale europene, în primul rând cu Congresul Autorităţilor Regionale al Consiliului Europei, pentru a elabora metodologii comune, şi pentru a exploata acel potenţial, care reprezintă regionalismul pentru viitorul Europei,

– Având în vedere că autorităţile administraţiei publice locale au reprezentanţi atât în Congresul Autorităţilor Regionale al Consiliului Europei, cât şi în Comisia Regiunilor din Cadrul Uniunii Europene, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

Vom elabora programe cu acele sarcini care trebuie îndeplinite în Congresul Autorităţilor Regionale al Consiliului Europei, cât şi în Comisia Regiunilor din Cadrul Uniunii Europene, în perioada următoare.

Ne vom adresa deputaţilor maghiari din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi a Parlamentului European pentru a reprezenta aspiraţia la autonomie a Ţinutului Secuiesc şi a elabora proiecte comune, în vederea popularizării Ţinutului Secuiesc şi realizării autoguvernării sale regionale.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

41. 2009, noiembrie, 26

Consiliul Judeţean Harghita a hotărât ca steagul secuiesc să devină drapelul reprezentativ al judeţului CSIKKOZMÁS KÖZSÉGHÁZA

Localitatea CSIKKOZMÁS, a cărei primărie arborează drapele Ungariei şi al „Ţinutului Secuiesc”, nu se află în Ungaria, ci în judeţul Harghita, din România. La Cozmeni, clădirea Primăriei este „CSÍKKOZMÁS KÖZSÉGHÁZA”. La fel e în Ghidfalău. Şi în Racoş (aflat în Braşov, la graniţa cu Covasna). Şi în Sânmartin. Şi la Sântimbru. Şi în Sânzieni. Şi la Siculeni. Şi la Sândominic. Asemenea imagini pot fi întâlnite peste tot în judeţele în care este revendicată „autoguvernarea secuiască”.

42. 2009, iunie

UDMR redesenează harta României

Un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională a României, iniţiat de UDMR în luna iunie 2009, vizează:

(1) crearea Macroregiunii a V-a de dezvoltare, în configuraţia Ardealului de Nord, anexat Ungariei prin Dictatul de la Viena (judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Maramureş şi Bihor);

(2) crearea regiunii Mureş Autonomă Maghiară a Ţinutului Secuiesc.

Proiectul de lege – în pofida avizelor negative ale comisiilor de specialitate – a fost adoptat tacit de Senatul României.

43. 2009, iulie, 16

„Transilvania, Ţară Ungurească”

Peste 500 de suporteri din Ungaria ai echipei de fotbal „Újpest” au arborat, la intrarea cu trenul pe teritoriul României, în gara Curtici, un banner în limba română, cu harta Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, în culorile drapelului maghiar şi mesajul „Transilvania, Ţara Ungurească”.

44. 2010, martie

Stand expoziţional separat al „Ţinutului Secuiesc”

La Târgul Internaţional de Turism de la Budapesta – Hungexpo, separat de standul României, a fost organizat standul expoziţional al „Ţinutului Secuiesc”

45. 2010, mai, 04

* Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a votat pentru oficializarea limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc.

* Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din România să dobândească autonomie teritorială, alături de Ţinutul Secuiesc.

46. 2010, mai, 11

Guvernul României stabileşte „graniţa dintre Ţinutul Secuiesc” şi „Ţara Bârsei”

Hotărârea Guvernului României, numărul 402, privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 306, din 11 mai 2010, precizează că localitatea Ilieni se află „la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”.

Conform anexei 2 la H.G. nr. 402/2010 – „Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna” – „borna de hotar semnifică faptul că localitatea se afla la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”. Utilizarea – într-o hotărâre a Guvernului României – a expresiilor „Ţinut Secuiesc” şi „graniţa” reprezintă o încălcare a articolului 3, alin. (3) din Constituţia României, potrivit căruia „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe”. În acelaşi timp, Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României prevede, la art. 1, că teritoriul României „este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna”. De asemenea, „graniţa” nu poate exista decât între state, iar prevederea din hotărârea guvernului, ce stabileşte o „graniţă interioară”, induce ideea delimitării teritoriale a Ţinutului Secuiesc ca entitate autonomă, cu graniţă proprie.

Istoricul H.G. nr. 402/2010

În cadrul şedinţei Consiliului Local al comunei Ilieni, din 24 aprilie 2007, a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local nr. 17/2007, privind aprobarea stemei comunei, în care se menţionează că „borna de hotar semnifică faptul că unitatea administrativ-teritorială se află la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”.

Ulterior, în şedinţa Consiliului Local din 27 noiembrie 2007, se adoptă Hotărârea nr. 73/2007, prin care se modifică articolul 1 din Hotărârea nr. 17/2007. Cu toate acestea, articolul 1 din textul celor două hotărâri coincide, fiind menţinută şi sintagma „Ţinutul Secuiesc”.

Hotărârea Consiliului Local nr. 31 din 7 iulie 2009 stipulează la art. 1: „se aprobă modificarea anexei la Hotărârea Consiliului Local al comunei Ilieni nr. 73/2007, privind modificarea Hotărârii Consiliului Local al comunei Ilieni nr. 17/2007, după cum urmează: în locul sintagmei – «la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei» – se va trece – «a limita teritorială dintre judeţul Covasna şi judeţul Braşov»”.

În pofida modificării decise, în proiectul de hotărâre a Guvernului s-a menţinut şi aprobat că „borna de hotar de pe stema comunei semnifică situarea localităţii la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”.

47. 2010, iunie, 08

Partidul extremist maghiar de dreapta Jobbik deschide „birou teritorial” la Târgu-Mureş

Europarlamentarul Szegedi Csanád, membru al partidului maghiar de extremă dreapta Jobbik, şi-a deschis birou teritorial la Târgu-Mureş. Cu acest prilej, el a declarat: „În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că Jobbik nu este un partid şovin sau extremist, ci un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu doar pe cea din Ungaria, ci din întreg bazinul carpatic. Partidul va milita pentru autodeterminarea secuimii în actualele graniţe ale României”.

„Ar fi bine dacă în toată Transilvania limba maghiară ar fi limbă de stat” – a mai susţinut europarlamentarul. Partidul Jobbik , ctitorul Gărzii Naţionale Ungare, desfiinţată anul trecut în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, a reînfiinţat organizaţia extremistă paramilitară.

„Când partidul extremist maghiar Jobbik îşi deschide cabinet la Târgu-Mureş este ca şi cum Partidul Nazist şi-ar întemeia filiala la Auschwitz” (Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, Declaraţie de presă, 8 iunie 2010 )

„Deschiderea unui cabinet de europarlamentar din partea partidului extremist maghiar Jobbik la Târgu-Mureş echivalează cu întemeierea unei filiale a Partidului Nazist la Auschwitz. Cu ce drept şi cine i-a dat voie acestui provocator, Szegedi Csanad, care cere pe toate drumurile dezmembrarea României, să îşi deschidă cabinet în Transilvania şi încă într-un oraş marcat de o istorie zbuciumată, precum Târgu-Mureş? Statul român îi invită în acest fel extremiştii maghiari să revendice Ardealul şi le acordă şi tribuna de unde să incite la distrugerea României.

Cerem autorităţilor române să intervină imediat şi să declare persona non-grata pe acest europarlamentar care aruncă cu noroi în statele vecine Ungariei, ameninţând stabilitatea şi bunele relaţii interetnice. Cerem, de asemenea, ca orice activitate şi prezenţă a partidului Jobbik şi a reprezentanţilor acestuia să fie interzise în România, la fel cum sunt interzise nazismul sau alte mişcări anarhice, violente şi extremiste, din care categorie şi face parte. Pe teritoriul României, Jobbik – şi orice asociaţie sau persoană care colaborează cu acest mic partid nazist – trebuie să intre sub incidenta legii şi să fie pedepsiţi cu exemplaritate”.

48. 2010, iulie, 07

Guvernul Ungariei recunoaşte oficial „Consiliul Naţional Secuiesc”

Vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, a avut o întâlnire cu delegaţia Consiliului Naţional Secuiesc, formată din cei trei membri ai prezidiului: Izsák Balázs, Tulit Attila şi Arus Zsolt. Cu această ocazie, vicepremierul ungar a confirmat faptul că noul guvern ungar susţine aspiraţiile Consiliului Naţional Secuiesc.

Este pentru prima oară când guvernul Ungariei recunoaşte oficial această formă asociativă care, din cauza scopului urmărit, nu are statut juridic legal în România.

A. Rogojanu