Cu jalba la mormântul lui Iancu

Cu opincile lui de ţăran rătăcit printre patrioţii festivi de la Ţebea, moş Vasile încearcă să pună piciorul în prag, dar jalba sa (…)

De (R.C.)
Cu jalba la mormântul lui Iancu

Cu opincile lui de ţăran rătăcit printre patrioţii festivi de la Ţebea, moş Vasile încearcă să pună piciorul în prag, dar jalba sa (…)

Cu opincile lui de ţăran rătăcit printre patrioţii festivi de la Ţebea, moş Vasile încearcă să pună piciorul în prag, dar jalba sa rămâne fără ecou. Cu nasul pe sus, corifeii momentului, au trecut pe alături şi anul acesta.

Originar din Bihor, comuna Ceica, Vasile Torj are un motiv special pentru care vine la fiecare eveniment cu conotații istorice. Bătrânul vrea ca numele delegaților din comuna sa, care au participat la Marea Unire de la Alba Iulia, în 1918, să nu fie uitate. Vasile Torj cere ca în satele din care provin delegații să fie puse plăci comemorative cu numele lor. A trimis peste 14 petiții: la primar, la guvern și președinția României. Bătrânul a colindat țara în lung și lat, la toate adunările și serbările cu caracter festiv-național. Niciunde nu a reușit să găsească o minimă înțelegere. Dimpotrivă, a fost anatemizat și afurisit, așa cum el însuși spune.
La Țebea, Vasile Torj a venit cu o pancartă, pe care erau punctate locurile în care a fost să-şi prezinte jalba. „Am venit la Țebea cu gândul ca România să nu se despartă și cu dorința ca acești opt delegați din Ceica să fie cinstiți cum se cuvine. Generațiile de astăzi trebuie să știe cine a făcut Marea Unire. Nici până astăzi nu le-au pus plăci comemorative în satele pe care le-au reprezentat cu credențional la Marea Adunare din Alba Iulia, decembrie 1918. Am umblat peste tot în țară, am trimis petiții, cerând să fie puse plăci comemorative cu numele celor opt delegați. În loc de înțelegere, am fost afurisit de oamenii din jur”, spune Vasile Torj.

Numele delegaților din Ceica pentru care bihoreanul cere să fie puse plăci comemorative sunt: sat Dușești – av. dr. Iacob Ioan, subloc. Buhaș Ioan, econom. Torj Ioan; sat Dobrești – preot Golea Alexandru; sat Holod – protopop Pop Victor, proprietar Sălăgean Sever; sat Ceica – av. dr. Nyeki Eugeniu, av. Dr Grozda Emil.

Natalia Bumbac

Distribuie articolul pe:

7 comentarii

  1. Pentru ai nostri nu se poate pune o placuta colea, pentru haustrieci si hunguri demolam statuile corifeilor romani si le plantam pe ale lor. Bravos natiune!

  2. @ „marin”, 11 sept. 2023 la 16:38
    Cred că tu ești ca Bideul căruia au ajuns să-i „taie” microfonul, că spune prostii la fel de mari ca Marele Lickurici!
    https://twitter.com/DontWalkRUN/status/1700886354966573388
    1. „Vasile” și TE UMFLĂ RÎSU’?
    2. „un roman adevarat, asa cum erau romanii care au luptat in razboiul impotriva ungurilor”? N-A EXISTAT NICI UN „razboiul impotriva ungurilor”! Gărzile Ardelene ale lui Maniu au menținut cîteva luni o frontieră împotriva bolșevicilor jîdului Kun Béla. Aaaaaa, că nevolnica arrrmiye regățenească, CAPITULARDĂ din nov. 1917, a voiajat în aprilie 1919, LA ADĂPOSTUL Armatei franțuze de ocupație din Banat, și s-a dus pînă la respectiva frontieră, și a avut cîteva ciocniri efemere și cîteva bombardamente împotriva bolșevicilor respectivi, apoi o avansare liniștită pînă în Budapesta pentru că bolșevicii au abandonat luptele, învinși fiind în nord de armata ceho-slovacă, alea nu le poți numi „război”!
    3. Ce are a face urecheatu’ măscărici impotent Ferdi’ cu Bihoru’?
    4. „restul s-au dus”, TERMINAȚI fiind de regățeni! Politica de asimilare și distrugere (din asta face-parte și ce constată acum Vasile!) dusă de nemernicii de la Bukale începînd cu brătienii își arată „roadele”: STAT EȘUAT!

  3. Nicolae Iorga a spus că „Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”. În această degradare absolută, un om luptă singur pentru ca cei care chiar au făcut ceva pentru România să nu fie uitați. Și nimănui nu-i pasă!

    Vasile Torj este o specie pe cale de dispariție pe aceste meleaguri și am tot respectul pentru el!

  4. Vasile:) un roman adevarat, asa cum erau romanii care au luptat in razboiul impotriva ungurilor – Ferdinand. cred ca Domnia Sa este ONE OF A KIND. restul s-au dus…fie-le tarana usoara.

  5. Nu este loc pentru astfel de monumente de comemorare! …pentru că TOATE satele din Transilvania au în „centru” hidoșenia standard a lu’ olteanu’ șovin analfabet Ceașkă, ridcată de primăria comunistă LA ORDIN, în 1976, DIN BANII SĂTENILOR, pentru a fi expuse pe plăci numele soldaților căzuți în Al Doilea Război Mondial! …probabil mulți dintre ei TRĂDĂTORI din divizia „HCC” inventată de Stalin (simultan cu cealaltă, sudistă, „Tudor Vladimirescu”) în 1943 din prizonierii de război deținuți în lagărele din U.R.S.S. care și-au încălcat jurămîntul, intrate aici în septembrie 1944, și apoi trimise pe frontul de vest, către Ungaria și Cehoslovacia, să lupte alături de diviziile sovietice. După 1945, retrase de pe front, nucleu pentru ce a devenit apoi noua „Armata rromînă” a R.P.R., putorile APeVizde care în decembrie 1989 au tras în civili la ordinele ceaușeștilor, și pe care le vedem și azi, „de pază”, pe banii noștri, și la pensii speciale de la 45 de ani.
    https://www.youtube.com/watch?v=dcBbeMel7GE

  6. Plăci comemorative în România pot avea numai ungurii, ucrainenii, slovacii sau cine știe ce alți venetici. Vezi la intrările unor secții din spitalului județean Sibiu. Pentru români sunt doar ce s-a pus în regimul de democrație populară, tipicul fiind plăci de marmură pe care scrisul cu negru s-a șters în timp. Cei la monumente, de la cutură, sau Armata Dolce far niente.

  7. Doamne, cum de nu a gasit ascultare?!
    Ce poate fi mai normal, mai românesc?
    Si cere atat de putin pentru o istorie atat de mare!
    Neascultarea acestui om da masura superficialitatii si micimii autoritatilor la care a apelat.
    Si, de ce este singur? Nu s-a mai gasit un preot, un invatator, un avocat sa i se alature intr-un demers atat de onorabil si de onorant?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.