Cuba: o săptămână până la prăbușire?

Statele Unite au tăiat aproape complet alimentarea Cubei cu petrol. Venezuela, principalul furnizor, și‑a oprit exporturile către Cuba, după ce SUA a înlăturat conducerea de la Caracas și au început să  controleze exporturile. Firma de prognoză Kpler estimează că rezervele de petrol ale țării vor ajunge să țină aproximativ încă trei săptămâni, scria Financial Times, la finalul lunii ianuarie.

Cea mai gravă criză din Cuba

Obiectivul administrației Trump nu este limpede: schimbare de regim reală sau repetarea scenariului din Venezuela? Cubanezii intervievați de canadienii de la CBC consideră că liderii de la Havana nu se tem de administrația Trump cât de propriul popor, de o revoltă împotriva lor. Economia s-a contractat cu 30-50% pe fondul lipsei de energie și materii prime. Turismul, una dintre principalele surse de venit, a căzut. În 20205 au fost doar 1,9 milioane de turșiti, în comparație cu 4-5 milioane. Penuria de energie face Cuba mai puțin atractivă. La fel și anunțul guvernului că nu va mai asigura realimentarea avioanelor. Agricultura este la pământ. Lipsa de îngrășăminte, ierbicide, utilaje și combustibil face ca 55% din suprafața agricolă să nu fie lucrată. Cuba a ajuns să importe 70% din necesarul de alimente, arată un raport din octombrie 2025 al ambasadei Elveției.

Havana vrea sa aplice o strategie veche de 67 de ani

În aceste condiții, liderii de la Havana au două obiective. Primul necesită o tactică în care s-au specializat încă de la victoria revoluției, în 1959– tragerea de timp în relația cu SUA. Regimul trebuie să reziste până la alegerile americane din luna noiembrie, cu speranța că o modificare a raportului de forțe în Congresul SUA va reduce presiunea din partea lui Donald Trump și a secretarului de Stat de origine cubaneză Marco Rubio.

Al doilea obiectiv sunt negocierile pentru menținerea la putere cu condiția deschiderii către investițiile americane. Recent, președintele Miguel Diaz-Canel l-a comparat pe Donald Trump cu Hitler. După câteva zile, pe 5 februarie, președintele a spus că Cuba ”dorește să se angajeze în dialogul cu SUA, un dialog pe orice temă, însă fără presiune și fără precondiții”.

Dialogul are loc deja, dar între fețele nevăzute ale guvernelor de la Washington și Havana. ABC Internacional din Spania relatează că Alejandro Castro Espín, fiul lui Raul Castro și nepotul lui Fidel, ar fi în contact cu CIA, în Mexic. Dezbaterea vizează deschiderea economiei cubaneze pentru investitorii americani – dacă, în schimb, regimul nu este răsturnat.

Dezamăgire si speranță în Cuba

Puterea în Cuba este împărțită între două grupări, spun avocați cubanezi citați de CBC. Pe de o parte, sunt cei care-și arată fața, precum președintele Diaz-Canel. De cealaltă parte sunt cei care controlează din umbră economia. Din acest grup face parte generalul Castro Espin. Cel mai probabil, cei din urmă doresc să obțină o soluție venezueleană care să le asigure averile și impunitatea. Cubanezii din exil subliniază însă că o asemenea soluție este mai dificilă în Cuba. Legea americană Helms-Buron, din 1996, stabilește că SUA nu pot susține o tranziție în Cuba dacă noul guvern nu eliberează deținuții politici, nu legalizează partidele politice, nu face pași spre alegeri libere în cel mult 18 luni. Disidenții cubanezi își leagă speranțele de această lege. Pentru ei, evenimentele din Venezuela – o schimbare la vârf, nu o schimbare a regimului- au fost o mare dezamăgire.

Pentru moment, în paralel cu negocierile secrete din Mexic, regimul de la Havana mai speră la ajutorul aliaților. Lipsa de combustibil lovește transporturile și alimentarea cu energie electrică. Cuba generează în jur de 80 % din electricitatea din petrol. Nu poate asigura din producție proprie decât cel mult 30% din necesar. Potrivit CBC, cubanezii se bucură de câteva ore de energie electrică, după care vin 40-50 de ore fără curent. La jumătatea anilor ’90, Rusia a întrerupt livrările, iar acum Venezuela nu mai furnizează petrol.

Cuba primește vorbe goale din Rusia

Kremlinul confirmă ca situația din Cuba este critică. ”Situația din Cuba este într-adevăr critică… Suntem conștienți de acest lucru și menținem un contact strâns cu prietenii noștri cubanezi prin canale diplomatice și altele”. ”Blocada impusă de Statele Unite cauzează deja multe dificultăți Cubei” și acest lucru a dus la discuții între cei doi aliați despre „posibile modalități de a rezolva aceste probleme sau, cel puțin, de a oferi tot ajutorul posibil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o conferință de presă, pe 9 februarie.

Ajutorul Rusiei se va lăsa înșă așteptat. Luni, forțele americane au sechestrat tancul petrolier Aquila II în Oceanul Indian după ce l-au urmărit chiar din Caraibe, a anunțat Pentagonul. Oficialii acuză nava că a încălcat blocada impusă de Washington, transportând petrol spre sau dinspre Venezuela. Nava se îndrepta spre China, încărcată cu petrol. Episodul amintește de sechestrarea, în luna ianuarie, a unei nave care trecuse la pavilionul rus, urmărită din Caraibe și până în apropierea Islandei.

În ianuarie, Cuba pare să fi cumpărat o încărcătură unică de petrol de pe un petrolier din Togo. Nava a plecat din Lomé și ar fi trebuit să ajungă la începutul lunii februarie, dar și‑a schimbat cursul spre Republica Dominicană – aparent sub presiunea americană. Mexic, al doilea partener comercial ca mărime al Cubei, s‑a supus presiunilor de la Washington: și‑a oprit petrolierele după ce președintele Donald Trump a amenințat cu tarife.