Rise Project a scris inca din aprilie 2014 despre scandalul iscat in jurul celei mai mari retrocedari de padure din Romania, in care sunt audiate acum nume grele ale politicii din Romania, precum Ilie Sarbu sau Viorel Hrebenciuc, consemnează HotNews.
Aceasta afacere a avut reverberatii pana in Germania, dupa ce grupul Prokon s-a angajat sa cumpere pentru 140 de milioane de euro o padure situata in judetul Bacau. Suprafata impadurita este de doua ori mai mare decat cea a Bucurestiului. Compania nemteasca s-a prabusit pe bursa din Germania dupa mai multe speculatii care au declansat un mare scandal financiar la Berlin.
Iata mai jos istoria acestei paduri:
Padurea de pe Valea Trotusului este una dintre cele mai bogate din judetul Bacau. Un amestec de fag, stejar si rasinoase, care inunda dealurile de o parte si de alta a raului. Oamenii din Vale, de cand s-au nascut, au trait din lemn. Dupa 1989, pe Vale, au aparut vile si case luxoase una langa alta. Si cum apareau vilele, dispareau si padurile. Unii si-au respectat mosiile si le-au muncit cu respect fata de natura, altii au taiat insa fara mila. O asa bogatie a atras dupa sine taieri masive si ilegale, dupa care au venit inundatiile si au distrus agoniseala de o viata a multor oameni.
Cum treci de Comanesti, pe stanga si pe dreapta, halci mari de padure au disparut cu totul. Nu se mai aude zgomot de drujba. Copacii nu mai paraie din maruntaie cum o faceau odata. Singurele marturii, ca acolo au fost codrii seculari, sunt cioatele arse de vreme si uitate in pamantul sterp, brazdat acum de fagase prea pline in mijloc de furtuna. „Acolo a fost prapad. Sa vedeti ce jale e spre Agas, Ghimes, incolo. La noi nu a fost asa”, povesteste printre dinti un padurar din Ocolul Silvic Targu Ocna. „Aici, la noi, in zona asta, sefii de ocol nu au permis sa se faca nenorociri, asa cum s-a intamplat mai sus in Vale. Aici padurile au fost pastrate cu sfintenie, de aceea ochii bogatasilor sunt indreptati spre noi”, mai spune padurarul.
AVALANSA REVENDICARILOR. Intr-adevar, nu a trecut mult timp pana cand alti mostenitori si-au anuntat pretentiile. In noiembrie 2005, un alt presupus mostenitor a cerut retrocedarea padurii. Elie Vlad Sturdza s-a recomandat ca fiind un alt stranepot al lui Dimitrie Ghika si a solicitat 30 de mii de hectare, suprafata insumand cinci domenii forestiere, – Bratulesti, Comanesti, Ciobanus, Agas si Palanca. Comisia Judeteana pentru Fond Funciar i-a respins cererea, motivand ca este o ruda mult prea indepartata si, ca urmare, nu are dreptul la mostenire. Ulterior, Elie Vlad Sturdza, reprezentat de avocatul Ioan Adam, deputat de Brasov, a dat in judecata administratiile locale de pe Valea Trotusului, dar si Comisia Judeteana Bacau si Directia Silvica Bacau. A pierdut pe rand la Onesti, apoi la Bacau si pe urma la Sfantu Gheorghe. In timpul proceselor, Elie Vlad Sturdza a decedat, iar lupta pentru codru a fost preluata de fiul sau, Paltin Sturdza.
In final, dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna – care a decis, in aprilie 2012, retrocedarea a 43 de mii de hectare de padure pe Valea Trotusului. Mult mai mult decat a solicitat chiar familia Sturdza. Neasteptata marire a suprafetei revendicate i-a pus pe jar pe silvicultorii din Bacau. In fapt, instanta de la Covasna a inclus in lotul padurilor retrocedate si Mosiile Dofteana si Beleghet- care ar fi fost insa ipotecate si pierdute in favoarea Creditul Funciar Roman in urma cu 100 de ani.
Peste noapte, administratia locala Brusturoasa s-a trezit ca e obligata sa restituie familiei Sturdza opt mii de hectare de padure, parte din cele 43 de mii castigate in instanta. Inconjurat de oamenii din comuna, de reprezentantul familiei Sturdza si de silvicultori, primarul trece printr-un episod de disperare: „Noi mai avem cinci mii de hectare libere. Noi ca administratie locala, din care trebuie sa dam la populatie o mie de hectare. Deci mai ramanem cu patru mii. Nici mai mult, nici mai putin. Si ei ne cer noua mii de hectare. De unde sa scot eu padurea sa le dau? Spuneti si dumneavoastra!”. Apoi, primarul Sorin Atonoaie isi tranteste ochii in tabelul cu suprafata impadurita si mormaie suparat: „Deci nu am de unde sa dau, nu am. Nu ies calculele si oamenii din sat trebuie sa isi primeasca padurile”.
La masa se asterne linistea. Fiecare analizeaza tabele. „Dar ce mai e de analizat domnilor!”. Sala de sedinta se dezmorteste prin vocea consilierului. „Rezolva ei boierii, stati linistiti. S-a dat legea 165. O sa le dea pe unde apuca paduri, prin judet si tot o sa primeasca”, se revolta consilierul si se uita in capatul opus al mesei, acolo unde stau, tacuti, silvicultorii. „Asta inseamna ca o sa intre in padurile statului, nu? Daca noi nu avem, se indreapta spre dumneavoastra” si se uita amenintator catre angajatii Romsilva. Niciunul nu are un raspuns la aceasta intrebare, dar se tem de ce e mai rau si stiu cum o sa arate viitorul.
Citeste restul articolului aici.
Tot Rise Project scria, in ianuarie 2014, ca o suprafata de doua ori mai mare decat Bucurestiul, 43 de mii de hectare de padure din judetul Bacau, a fost promisa spre instrainare, anul trecut, printr-un precontract secret, unei controversate companii nemtesti.
Despre insolventa firmei de energie eoliana Prokon a scris si HotNews.ro, intr-un articol care poate fi citit aici
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.