Cultura intimidării: „Sunteți terorist? Ziarist?”. Jurnalistă intimidată de reprezentanții Ministerului Culturii

„Sunteți terorist? Ziarist?”

Managerul general al muzeului, Cristina Andrei, a inițiat apelul în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Administrație. Potrivit sursei citate, conversația a fost pusă pe speaker, iar jurnalista s-a trezit interogată de avocata Lidia Chiran, care s-a prezentat drept reprezentantul legal al Ministerului Culturii. Tonul discuției a devenit rapid agresiv, avocata folosind cuvinte jignitoare.

„Sunteți terorist? Ziarist? Cum să mă înregistrați? Sunt avocat în Baroul București”, a strigat Lidia Chiran când a aflat că discuția este înregistrată.

Aceasta a acuzat jurnalista că articolul publicat ar putea provoca un atac asupra patrimoniului, pasând responsabilitatea legală către presă. Avocata a insistat că sursele trebuie să fie publice, deși legea protejează anonimatul avertizorilor de integritate.

Amenințări cu plângeri penale pentru o înregistrare legală

Discuția a degenerat în momentul în care Alexandra Tănăsescu a încercat să explice că își face meseria în interes public. Avocata Lidia Chiran a amenințat-o repetat cu dosare penale pentru simplul fapt că jurnalista a înregistrat apelul în care era hărțuită.

„O să fac plângere penală că m-ați înregistrat. Nu vă dau acordul! Este o discuție informală”, a susținut avocata.

Redacția a explicat că publicarea înregistrării este un semnal de alarmă împotriva tentativelor de a reduce la tăcere jurnaliștii independenți. Au fost eliminate doar fragmentele audio care ar fi putut periclita siguranța manuscriselor sau identitatea surselor.

Ministerul Culturii a transmis anterior un mesaj public prin care mulțumea presei pentru semnalarea problemelor, intrând în contradicție directă cu atitudinea reprezentantei sale legale.

Cine este Lidia Chiran și legăturile sale cu Ministerul

Lidia Chiran nu este la prima controversă în spațiul public, fiind cunoscută ca o colaboratoare constantă a Ministerului Culturii. În ultimii opt ani, cabinetul său de avocatură a încasat aproximativ 175.000 de euro din bani publici pentru consultanță și reprezentare juridică. Doar în anul 2025, sumele facturate către o unitate din subordinea ministerului s-au ridicat la 30.000 de euro.

Numele avocatei apare și în dosare mai vechi, precum cel al protocolului secret pentru proiectul minier de la Roșia Montană sau hărțuirea administrativă a unui profesor de la UNATC. Deși pe site-ul Muzeului Enescu nu apare clar calitatea sa în Consiliul de Administrație, ea s-a comportat ca o voce oficială a instituției. Până la acest moment, nici ministerul și nici muzeul nu au oferit clarificări despre acest comportament agresiv.

Federația „CulturMedia” cere explicații urgente Ministerului Culturii

Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia” a reacționat imediat, condamnând ferm orice formă de intimidare la adresa jurnaliștilor. Organizația consideră că faptele relatate ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor democratice în instituțiile publice. Sindicaliștii subliniază că etichetările inacceptabile și presiunile pentru dezvăluirea surselor sunt incompatibile cu rolul presei.

„CulturMedia” a solicitat oficial Ministerului Culturii să clarifice mandatul și temeiul juridic în baza căruia Lidia Chiran a intervenit în ședință. Federația cere transparență totală privind delegarea oficială a avocatei și solicită verificări administrative asupra conduitei acesteia față de mass-media. Reprezentanții sindicatului reamintesc că libertatea de exprimare este garantată de Constituție, iar protecția surselor este un principiu fundamental al profesiei.

„În acest context, Federația „CulturMedia” solicită public Ministerului Culturii:

• Să precizeze în mod clar și transparent care a fost mandatul acordat persoanei care a intervenit în ședința Consiliului de Administrație în calitate de „reprezentant legal” al Ministerului;
• Să indice temeiul juridic al participării și intervenției acesteia;
• Să clarifice dacă intervenția a fost realizată în baza unei delegări oficiale și dacă aceasta respectă cadrul legal aplicabil;
• Să dispună, dacă este cazul, verificări administrative privind conduita adoptată față de reprezentanții mass-media.

Considerăm că solicitarea dezvăluirii surselor jurnalistice, folosirea unor calificări stigmatizante și invocarea unor eventuale demersuri punitive pot constitui derapaje incompatibile cu obligațiile de transparență și respect față de presă ale unei autorități publice”, a transmis BALACI Georgel, președinte al Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”.

CITEȘTE ȘI: Investigație PressOne: „Să vedem noi ce-i cu păsărica ta”. Abuzuri sexuale în cabinetul psihologului Ion Duvac