Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Brașov i-au reținut pentru 24 de ore pe omul de afaceri Remus Truică pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, dare de mită, pe avocatul Robert Mihăiță Roșu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălarea banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, pe Dan Andronic, patronul EVZ și consultant politic, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării și complicitate la trafic de influenţă, pe Marius Andrei Marcovici, administrator al unei societăți comerciale și fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă, spălarea banilor, și pe Lucian Claudiu Mateescu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării și complicitate la trafic de influenţă.
Conform DNA, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică Remus, Robert Roșu Robert și alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici. Dan Andronic, Marius Marcovici Marius şi Lucian Mateescu au aderat la grupul infracţional: primii doi în anul 2007, ultimul în anul 2011, se spune în comunicatul DNA.
De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicaţi în activitatea infracţională şi s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluţiei şi realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat şi găsind împreună soluţiile cele mai economice pentru grup, susțin procurorii DNA.
De asemenea, membrii grupului au păstrat în permanenţă contactul cu persoana cumpărătoare de influenţă, dându-i de fiecare dată asigurări asupra succesului demersului infracţional.
Rolul lui Truică în cadrul grupului, spun procurorii DNA, a fost esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei. Pe de altă parte, Truică a prezentat „afacerea” celorlalți membri ai grupului, hotărând împreună cu aceştia să se implice în realizarea demersului infracţional, singura cale în obţinerea bunurilor pe care persoana interesată le revendica în mod nelegal.
De asemenea, a acţionat ca mandatar al unei societăți comerciale în actele întocmite cu cumpărătorul de influență, s-a întâlnit în mod repetat cu acesta pentru a discuta stadiul demersurilor întreprinse, a negociat cu aceştia în interesul grupului, a discutat cu Roşu, avocat, pentru întocmirea documentelor necesare creării aparenţei de legalitate, s-a prezentat în faţa autorităţilor în numele cumpărătorului de influență, a discutat cu notari şi avocaţi pentru întocmirea de înscrisuri necesare revendicărilor, şi-a traficat influenţa în mod real şi a corupt funcţionari pentru atingerea scopului urmărit.
În acest context, începând cu anul 2006 i-a promis cumpărătorului de influență că poate să îi recupereze averea revendicată nelegal, pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel (consilier al primului ministru, serviciile unei firme de avocatură de top, prin care influenţa poate ajunge chiar la ÎCCJ), cerând în schimb o parte considerabilă din această avere, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut.
În realizarea scopului grupului, Truică împreună cu ceilalţi membrii a grupului şi cu cumpărătorul de influenţă au ascuns apoi natura ilicită a înţelegerii prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, spune DNA.
Contractul a fost încheiat între cumpărătorul de influenţă şi o societate comercială reprezentată de Truică. În concret, acest contract redactat de avocatul Roşu prevede că persoana cumpătătoare de influență, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa”, teren în suprafaţă de 28,63 ha). Societatea comercială reprezentată de Remus Truică se obligă să plătească, în anumite condiţii, o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Truică a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei bunurilor retrocedate, mai susțin procurorii DNA.
Printre bunurile pretinse cumpărătorul de influență s-a numărat şi Ferma Băneasa pentru care a depus o notificare în anul 2002, fără ca până la preluarea „afacerii” de către acest grup infracțional să se primească vreun răspuns.
În cursul anului 2008, ca urmare a notificării susmenţionate având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, Truică a acționat în aşa fel încât, prin intermediul unor persoane, să îi determine pe membrii consiliului de administraţie al institutului să aprobe, în mod vădit nelegal, solicitarea cumpărătorului de influență.
Ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind încheiat un protocol de predare – preluare.
Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii.
Prin această activitate infracțională s-a cauzat un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru cumpărătorul de influență, Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, conform DNA.
Pentru a obţine acest bun imobil, Truică l-a convins pe directorul institutului să sprijine această solicitare, deşi documentaţia depusă era incompletă, expertiza era efectuată formal, oferindu-i în schimb foloase necuvenite constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane, susțin procurorii DNA.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.