Intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale în Bazinul Mării Negre transformă acest spațiu maritim într-un punct critic de confruntare indirectă, punând la încercare liniile roșii stabilite de NATO. Incidentele recente înregistrate în proximitatea apelor teritoriale ale României și Bulgariei evidențiază expunerea crescută a statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice de la flancul estic la riscurile derivate din conflictul militar dintre Rusia și Ucraina.

Escaladarea militară în Marea Neagră și testarea liniilor roșii ale NATO

Seria tot mai frecventă de atacuri aeriene și maritime îndreptate împotriva navelor comerciale din Marea Neagră reprezintă o evoluție tactică menită să testeze limitele de reacție ale NATO, potrivit unei analize Reuters citată de News.ro.

Pe parcursul lunii trecute, înregistrarea a șapte atacuri succesive asupra unor nave de marfă în proximitatea coastelor românești și bulgare a determinat Alianța Nord-Atlantică să anunțe măsuri de consolidare a flancului estic. Măsurile au inclus mobilizarea unor avioane de patrulare maritimă, radare de înaltă rezoluție și vehicule aeriene fără pilot (drone) destinate monitorizării spațiului maritim.

Cu toate acestea, suplimentarea resurselor de supraveghere nu a oprit desfășurarea atacurilor. La doar trei zile de la anunțul oficial al NATO privind noile măsuri operaționale, o altă navă comercială a fost lovită de drone în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României. În plus, la scurt timp după acest incident, un cargobot sub pavilion elen s-a scufundat în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Bulgariei în urma unui atac executat cu drone maritime.

Experții în securitate maritimă citați în analiză, printre care Sidharth Kaushal de la think-tank-ul Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, subliniază că aceste acțiuni reprezintă o escaladare deliberată și sistematică. Firma de securitate maritimă Ambrey a indicat că vehiculele fără pilot utilizate prezintă caracteristici specifice tehnologiei militare rusești, deși Moscova neagă implicarea directă și susține că sprijinul militar oferit Ucrainei de guvernele europene constituie principala sursă de tensiune.

Cronologia detaliată a incidentelor maritime din proximitatea României și Bulgariei

Tensiunile acumulate în Bazinul Mării Negre sunt reflectate într-o cronologie amplă a atacurilor și incidentelor de securitate din ultimele săptămâni, care evidențiază amploarea fenomenului și diversitatea navelor afectate:

• 5 octombrie: Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, înregistrată sub pavilionul statului Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la o distanță de aproximativ 30 de mile marine (55 de kilometri) sud de localitatea românească Sfântu Gheorghe. Atacul s-a soldat cu decesul a doi membri ai echipajului.
• 6 octombrie: Nava de marfă „Alfa Watan”, navigând sub pavilion Togo, s-a scufundat după ce a fost atacată de o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului bulgar Biala. În urma scufundării, 12 membri ai echipajului au fost declarați dispăruți.
• 6 octombrie: În cadrul aceluiași atac coordonat, nava de marfă „Able”, sub pavilion Palau, a fost lovită în Zona Economică Exclusivă a Bulgariei, doi marinari fiind răniți.
• 13 octombrie: Vrachierul de cereale și nava de marfă „Chelsea 3”, aparținând unui operator din Ucraina și înregistrată sub pavilion maltez, a fost avariată de trei drone la o distanță de 18 mile marine de coasta Bulgariei. Echipajul a fost salvat în întregime.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO Momentul în care nava grecească a fost atacată în Marea Neagră

• 13 octombrie: Tancul de marfă „HS Dignity”, aflat sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul localității bulgare Krapeț, situată în apropierea graniței cu România. Cinci persoane au fost salvate, iar 11 marinari au fost dați dispăruți.
• 14 octombrie: Nava-cisternă pentru produse chimice și petroliere „Yara J”, sub pavilion Comore, a fost lovită de o dronă la circa 8-10 mile marine sud-est de Sulina, chiar în apelor teritoriale românești. Echipajul a fost salvat.
• 15 octombrie: Tancul petrolier „Wine Trader”, sub pavilion San Marino, a fost lovit la 13 mile marine sud-est de Canalul Sulina, la doar 1 milă marină în afara apelor teritoriale ale României, 7 membri ai echipajului fiind dați dispăruți.
• 23 octombrie: Nava de transport minereu și petrol „Khoryv”, sub pavilion Comore, s-a răsturnat și s-a scufundat la 13 mile marine de portul Constanța. Tot echipajul a fost salvat.
• 28 octombrie: Cargobotul de containere „Contship Jet”, deținut de o companie din Grecia și înregistrat sub pavilion liberian, s-a scufundat în Zona Economică Exclusivă a Bulgariei în urma impactului cu trei drone navale, în timp ce se deplasa către portul Constanța.

Vulnerabilitatea infrastructurii energetice și maritime din România

Pe lângă impactul asupra flotei comerciale, atacurile au vizat și infrastructura strategică de energie și transport a României. Marea Neagră reprezintă o arteră esențială pentru schimburile comerciale ale țării și găzduiește proiectul offshore „Neptun Deep”, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, care urmează să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Proiectul „Neptun Deep” a devenit o țintă directă a provocărilor de securitate. La 26 august, o dronă maritimă a fost detectată la doar câteva sute de metri de infrastructura proiectului, determinând autoritățile române să ridice de la sol avioane de vânătoare F-16 pentru neutralizarea amenințării.

De asemenea, la 11 august, scafandrii militari ai Forțelor Navale Române au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau derivat în ZEE a României, în proximitatea aceleiași perimetre de extracție. Un alt incident s-a produs pe 5 iunie, când o dronă maritimă s-a autodetonat în portul Constanța, lângă un terminal petrolier, în urma pierderii controlului cauzate de bruiajul electronic din zonă.

Blocajul rutelor comerciale 

Creșterea exponențială a atacurilor a paralizat rutele tradiționale de transport comercial destinate exporturilor de cereale și produse petroliere. Conform datelor furnizate de firma Ambrey Analytics, între lunile mai și octombrie au fost atacate 317 nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov, o creștere de peste patru ori comparativ cu cele 74 de nave vizate în semestrul anterior.

Această escaladare a afectat sever volumele de transport. Ucraina, forțată să își suspende operațiunile în porturile majore de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie, și-a redirecționat tranzitul către porturile fluviale de pe Dunăre și ulterior prin Canalul Sulina și apele de coastă ale României. Cu toate acestea, exporturile de cereale ucrainene au scăzut dramatic la 0,81 milioane de tone în septembrie, față de 2,1 milioane de tone în aceeași perioadă a anului precedent.

De cealaltă parte, exporturile de cereale ale Rusiei prin Marea Neagră și Marea Azov s-au redus la 0,3 milioane de tone în septembrie, comparativ cu 4,74 milioane de tone în septembrie anul trecut. Analistul naval Andriy Ryzhenko apreciază că reducerea acestor fluxuri comerciale reprezintă obiectivul primar al Rusiei, în timp ce testarea coeziunii NATO rămâne un obiectiv secundar.

Pozițiile diplomatice ale statelor membre 

Răspunsul guvernelor de la București și Sofia reflectă o abordare prudentă, axată pe evitarea unei escaladări directe. Autoritățile române au condamnat atacurile „sistematice” asupra navigației civile, dar au evitat atribuirea formală a responsabilității pentru fiecare caz individual în lipsa unor expertize criminalistice complete.

În același timp, România a reiterat necesitatea urgentă de achiziție a sistemelor avansate de radare și rachete sol-aer. Analistul Iulia Joja de la Middle East Institute notează că NATO a ezitat să își consolideze prezența avansată în România la nivelul celei din Polonia sau din Țările Baltice, lăsând deschisă problema integrării depline a Mării Negre în angajamentele de securitate ale Alianței.

În plan internațional, mai multe state dependente de importurile de alimente și combustibil, precum Egipt, Turcia și India, au făcut presiuni pentru încheierea unui armistițiu maritim restrâns. În ciuda avertismentelor lansate de Turcia — care controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux — și a sprijinului exprimat de oficiali americani precum Marco Rubio pentru o încetare limitată a focului, Moscova a respins ideea unui armistițiu maritim, susținând că acesta ar oferi un avantaj tactic Ucrainei.

În acest context, lipsa unui acord de protecție a navigației menține Marea Neagră într-o stare de instabilitate ridicată, cu efecte pe termen lung asupra piețelor energetice și alimentare globale.