Cum au ajutat românii planeta în 2023

Românii au împiedicat 23 de milioane de kilograme de CO2 să polueze planeta cumpărând haine second-hand în 2023.

De CD M
Cum au ajutat românii planeta în 2023

Românii au împiedicat 23 de milioane de kilograme de CO2 să polueze planeta cumpărând haine second-hand în 2023.

Românii au împiedicat 23 de milioane de kilograme de CO2 să polueze planeta cumpărând haine second-hand în 2023.
23 de milioane de kilograme de dioxid de carbon (CO2) nu au mai fost emise în atmosferă în 2023 mulțumită deciziei românilor de a cumpăra haine second-hand, în detrimentul celor noi.
Se estimează că anul acesta au fost achiziționate în jur de 6 milioane de piese vestimentare second-hand, colectate, sortate și redistribuite în magazinele din România de Organizația Humana People to People.

Conform studiului ThreadUp, achiziționând o singură piesă vestimentară second-hand, reducem cu 3,8 kilograme emisia de CO2 în atmosferă, cât ar genera producția unei piese vestimentare noi similare.  Aplicând această statistică la cele 6 milioane de haine și accesorii ce au fost, estimativ, cumpărate la noi în țară, prin rețeaua Humana People to People, se ajunge la un total de aproape 23 de milioane de kilograme de gaze CO2 care nu au mai poluat mediul înconjurător.

„Producția de haine noi este foarte poluantă pentru mediul înconjurător. Din ce în ce mai mulți oameni conștientizează acest lucru și aleg astfel să cumpere haine second-hand. Procedând astfel, se reduce cantitatea de emisii de CO2 în atmosferă, se consumă mai puțină energie și semnificativ mai puțină apă. Practic, pentru fiecare piesă vestimentară second-hand achiziționată, în locul uneia noi, împiedicăm emisia a 3,8 kilograme de CO2. În România estimăm că, în 2023, au fost achiziționate în jurul a 6 milioane de haine și accesorii second-hand, colectate, sortate și redistribuite în magazinele din România de Organizația Humana People to People. Ajungem astfel la un impact pozitiv semnificativ: aproape 23 de milioane de kilograme de emisii CO2 care nu au mai poluat mediul înconjurător. Acest lucru este o realizare minunată la care au luat parte atât de mulți oameni de la noi din țară”, declară Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizației Humana People to People.

Se economisesc tone de apă pentru fiecare tricou sau pereche de jeans cumpărate

Producția de haine noi este poluantă și din punctul de vedere al consumului de apă. Jeanșii sunt, de exemplu, piesele vestimentare care necesită o cantitate de apă cu care un om ar putea trăi cinci ani.

„Conform cifrelor oferite de Parlamentul European, producția de noi materiale textile necesită un consum anual de apă enorm, de 93 miliarde de m³, care ar fi suficient pentru nevoile domestice a peste 1,7 miliarde de oameni. Doar producția unui singur tricou necesită 2700 de litri de apă, cu care un om ar trăi 2 ani și jumătate. Pentru o pereche de jeans se consumă chiar și 10 tone de apă potabilă, cât i-ar ajunge unui om să trăiască timp de 5 ani. 60% din această cantitate este necesară doar cultivării bumbacului, sursă pentru noi materiale textile. Așadar, cu cât cumpărăm mai multe haine noi, cu atât depunem presiune pe creșterea producției altora, iar tot acest proces este poluant și contribuie la accelerarea schimbărilor climatice”, explică Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizației Humana People to People.

Hainele second-hand, din ce în ce mai cerute și în România

Europenii au devenit din ce în ce mai conștienți de acest impact negativ al industriei textile, astfel că a crescut vertiginos procentul celor care preferă să achiziționeze haine second-hand. Și în România există același trend. Conform unui sondaj efectuat de Statistica Research Department, citat de Humana People to People, 56% dintre români au achiziționat anul trecut haine din magazine second-hand.

„56% din cei chestionați au declarat că au cumpărat haine din magazine second-hand. 62% dintre aceștia au motivat gestul prin faptul că au dorit să facă economie, 13% preferă hainele vintage, 10% apreciază astfel de magazine pentru că pot găsi haine unicat, iar 6% sunt motivați de efectele sustenabile pe care le are acest tip de achiziție. Noi, Humana People to People, ne implicăm de foarte mulți ani în colectarea și sortarea hainelor ce au fost donate, în mare parte în țări din Europa de Vest. Numai anul trecut am reușit să colectăm 127.000 de tone de haine, pe care le-am salvat de la a ajunge deșeuri care poluează mediul înconjurător. Hainele trec printr-un amplu proces de sortare profesională în centre specializate, au fost supuse unor procese de dezinfecție, iar produsele care au îndeplinit toate criteriile de calitate au fost reintroduse în circuitul comercial, primind astfel o nouă viață”, adaugă Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizației Humana People to People.

În plus, întregul profit rezultat din vânzarea hainelor second-hand, colectate, sortate și redistribuite de organizația Humana People to People, inclusiv în magazinele sale din România, este direcționat către susținerea unei serii de programe de dezvoltare socială și de combatere a schimbărilor climatice la nivel global.

Distribuie articolul pe:

9 comentarii

  1. Tanti Rodica Bulaceanu,din cauza saraciei extreme cumpara romanul haine vechi nu ca sa nu mai poluieze.Si ca sa te lamuresti cum cresc plantele citeste o carte de botanica de clasa a v-a,dar mai veche de cand chiar se facea carte,si ai s-o lasi mai moale cu consumul de apa si cu poluarea.

  2. Da bravo!
    Îmbrăcați-vă voi cu gioarsele altora, da’ să nu veniți să-mi plângeți pă la geam, pă la fereștri, că vă mănâncă pă la încheieturi, știi ce zic.
    Io, frații mei, am o combinație și mai șmecheră: am făcut o firmă care face direct haine second-hand, nou-nouțe! Adică, știi ce zic, arată ele așa, mai vechi, da de uzat, nu le-a uzat decât umerașu’.

    Așa că, dacă vreți să mai salvați in continuare planeta, cumpărați de la mandea!
    PS: Șmecheria asta jidănească funcționează de multe zeci de ani in Occident. Într-adevăr, ăia folosesc ca personal tot felul de oameni cu dizabilități. Singurii care cumpără din astfel de magazine sunt săracii tarii respective și imigranții.
    Un astfel de articol face parte din seria „hai să-i mai prostim pe proști, că tot n-au habar”.
    Țineți minte: un popor e ca un copil mic, care, neprotejat de conducătorii lui, aleși, va rămâne permanent victimă străinilor. Ori, în acest caz, conducătorii, aleși, nu sunt decât niște simpli trădători de țară.

    Nu vă mai luați după muște, că să nu mai ajungeți mereu și mereu la…
    Dacă știi ce zic.

  3. Hahahaahahaha… bah baiatule, urnalistii astia rromani, ca si aia din „Vestul civilizat” nu mai stiu ce gimnastica mintala sa mai faca sa justifice saracia. cand CD M o sa faca un anevrism sau o sa-i cada un drob de sare in cap, sa stiti ca a fost din cauza „schimbarilor climatice”… a fost o victima a schimbarilor climatice, aia o sa scrie pe certificatul de deces

  4. „Cum au ajutat romînii planeta în 2023”?
    HAHAHA! …vorba lu’ Bulă Cla$$iku’: „mama dășkide Planeta, tata intră cu raketa”! Atît…
    TOATE țărili Lumii a Triia, inclusiv Statu’ iEșuat Rro’ iEdukată, trăiesc cu hainili aruncate dă bogătanii N.A.T.O. Vezi în Gaza, acu’.
    N.A.T.O. e cel mai mare poluator în Lume, ne-mai-socotind milioanele dă tone dă explozibili arse cu ocazia războiului provocat dă asociația asta criminală în Donbass, pregătit deja dîn 2014 șî anterior!
    Rro’ compensează tonele dă apă tratată și gazu’ economisite la hainili second~, cu meleoanili dă tone dă PET șî alte plasticuri aruncate în pămint, ce restu’ frațîluor dîn Lumea a Triia le re-ciclează acasă, ani la rînd, că n-au oali șî ulcieli, vezi în favelas. Iar faptu’ că dîn LENE ȘÎ NEPRICEPERE nu mai gătesc acasă, că statu’ oricum le DĂ CĂ VIN ALEGERILI, șî cumpără croa$$ante ambalate în folie, șî sand vicii la ca$$erole, asta-i pune pă rro’ pă primu’ loc la „generozitatea dotării Naturii” cu plasticuri șî alte deșeuri! Ați vrut „O țară ca afară”, VOI AȚI FĂCUT o țară ca India! Că asta sunteți: pundjabezi balkanici……[RumBurak Rishi]

  5. In afara faptului, la mintea cocosului, ca aceasta cumparare de haine vechi (hai sa le spunem pe nume, fara chestii de domnisoare fandosite anglo-saxone, de genul „second hand” !) denota nu ecologie sau spirit cetatenesc, ci pur si simplu SARACIE, mai pun o intrebare : cite tone de „codoi” au „produs” camioanele care au adus in Romania, de la „domnii generosi din Occident (cum ironic si hazos se exprima cineva pe aici) aceste zdrente ?! (si nu ar fi singurul tip de „cadouri” trimise spre megagroapa de gunoi devenita Romania …)

  6. Așaaa! Deci blugii ăia rupți sunt de la second hand. Așa se explică de ce sunt așa de ceruți și de scumpi. Păi spuneți asta și la CJUE, poate ne mai scade din amendă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.