Articolul porneşte de la data de 4 august 1919, atunci cândgeneralul Mărdărescu a primit defilarea trupelor române în capitala Ungariei în fața a zeci de mii de curioși care nu-și credeau ochilor ce se întâmplă. Mult disprețuiții valahi își luaseră o revanșă istorică care nu putea fi bănuită nici măcar cu șase luni înainte. România a fost singura țară membră a Antantei care în Primul Război Mondial a ocupat capitala unei țări inamice. Și asta după un război pe care țara noastră l-a început cu trei ani mai devreme în 27 august 1916 când armata română eliberatoare intrase în Transilvania atât din sudul cât și din estul Carpaților.

Ofensiva românească în Transilvania durase o singură lună din 27 august în 26 septembrie. Contraatacul forțelor austro-ungare și germane în Transilvania și a celor bulgaro-turco-germane în Dobrogea au pecetluit soarta României.

De Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, Bucureștiul a fost ocupat de trupele germane. Peste 150.000 de soldați români  dintr-o armată de 600.000 de oameni au fost făcuți prizonieri. Pierderile armatei române numai în această perioadă au fost apreciate la 300 – 400.000 de oameni, inclusiv răniți, prizonieri și dispăruți.

Familia regală, Parlamentul și Guvernul României s-au retras la Iași. România își pierdea 2/3 din armată, 2/3 din teritoriu, inclusiv Capitala și Dobrogea cu tot litoralul. Era mai mică decât actuala Moldovă românească.

Bătăliile date de armata română în 1917 au marcat renașterea speranței în inima și sufletul poporului român. Reorganizată și reinarmata armata română a făcut proba vitejiei sale în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au făcut ca România  să nu dispară ca stat și să-și recâștige onoarea și respectul de sine care au fost pierdute mult prea ușor în urmă cu un an.

Nenorocita revoluție bolșevică a schimbat însă din nou situația frontului românesc. Rusia a ieșit din război iar fără cei aproape un milion de soldați ruși din Moldova nu se mai putea susține frontul“.

Materialul integral poate fi citit pe https://gazetadecluj.ro/.

Liviu Man