Cum gestionează România războiul hibrid al Federației Ruse? De la Brașov la Marea Neagră

După ce informațiile despre dronele găsite pe aeroportul din Leipzig au apărut pe toate fluxurile de știri era clar că autoritățile germane vor trebui să de explicații. Nu era un lucru pe care cineva l-ar fi trecut ușor cu vederea dat fiind că aeroportul este un punct de tranzit pentru livrările de ajutor militar către Ucraina. Ca atare, guvernul german a anunțat că este convins că Rusia este responsabilă pentru tentativa de atac asupra aeroportului și au anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei.

Săptămâna trecută a fost rândul României să facă un pas decisiv pe scena războiul hibrid dus de Rusia

Serviciul Român de Informații a dat publicității un comunicat referitor la identificarea unei rețele de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea unui incendiu, în noaptea de 14 septembrie 2026, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM.

SRI ne anunță că investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice (doi din Belarus și unul din Ucraina), rezidenți în state ale Uniunii Europene și că datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România, înscriindu-se într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj coordonate de Federația Rusă în Europa.

Oricine citește comunicatul SRI, la care se adăugă și cel al DDICOT care anunță că a solicitat, autorităților din Germania și Polonia, arestarea celor trei cetățeni, poate fi convins că dovezile referitoare la acțiunile acestora sunt foarte solide! La fel ca și în cazul cetățeanului rus reținut pentru acțiuni de documentare a unor unități militare, în vederea pregătirii unor acte de sabotaj!

Chiar dacă, în cazul incendiului de la Brașov suntem în situația „mai bine mai târziu decât niciodată”, nu este puțin lucru să înveți din ce ți se întâmplă! În primul rând, modul de operare a sabotorilor este acum bine cunoscut, iar semnalul de alarmă a fost tras la nivel european (dovadă că sabotorii au fost identificați că intenționau să comită acte similare în Germania și Polonia). Faptul că cetățeanul rus care se documenta pentru pregătirea unor acte de sabotaj la unități militare a fost reținut anterior comiterii acestora, iar sabotorii de la Brașov au reușit să provoace incendiul deschide o discuție despre cât de bine ar trebui păzite incinte de tipul celei deținute de CARFIL la Brașov!

Până în acest punct putem discuta cât de pregătite sunt autoritățile române pentru a preveni materializarea acestui tip de acte de sabotaj

Ce a urmat însă vine să arunce o urmă de ceață peste efortul meritoriu al autorităților române! Pentru că aflăm, dintr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, că l-a convocat ieri, 27 octombrie 2026, pe ambasadorul Federației Ruse la București, în legătură cu acest act de sabotaj! Foarte bine, am putea spune! Însă aflăm, tot din comunicatul MAE, că România a transmis “protestul ferm față de acest act de sabotaj, subliniind responsabilitatea părții ruse, dovedită de probele acumulate în cursul investigațiilor și a evidențiat că incidentul reprezintă o manifestare clară a războiului hibrid și se înscrie în seria tot mai amplă și mai complexă de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva multor altor state europene”.

Cam atât aflăm de la MAE! Că a subliniat “responsabilitatea părții ruse, dovedită de probele acumulate în cursul investigațiilor”! Oare nu era mai bine să aflăm, din comunicatul MAE, ce probe i-au fost prezentate diplomatului rus?

Pentru că versiunea Ambasada Rusiei în România este că „partea română a acuzat fără temei Rusia de organizarea incendiului izbucnit la 14 septembrie la una dintre întreprinderile din oraşul Braşov. Desigur, nu au fost prezentate niciun fel de dovezi”! Eu personal nu îi cred pe ruși, dar nu pot să nu remarc diferența de abordare a diplomației românești față de inițiative similare, de pildă din Republica Moldova, când diplomatul rus convocat la sediul MAE a fost așteptat cu drona rusească pe treptele instituției! Măcar așa cetățenii moldoveni care ar fi putut să creadă că nu sunt dovezi, au putut vedea cu ochii lor de unde vine pericolul! Oare, în tot acest război cognitiv dus de Federația Rusă cu mințile românilor nu erau de folos niscaiva dovezi anexate comunicatului MAE?

De ce să pui în același protest diplomatic incidentul de la Brașov cu cele din Marea Neagră

Și oare nu era mai bine ca MAE român să nu pună în același coș un succes dovedit față de războiul hibrid al Rusiei pe teritoriul României cu “atacurile sistematice ale forțelor ruse asupra navelor comerciale din Marea Neagră, soldate cu victime”?

Pentru că reacția Ambasada Rusiei în România este că: ”tentativele de a pune pe seama Rusiei responsabilitatea pentru incidentele care implică nave maritime în Marea Neagră”, sunt ”manifestări de cinism politic şi ipocrizie”.

Nu știu dacă sunt corecte sau nu cifrele comunicate de Ambasada Rusiei la București, dar nu pot să nu aduc în discuție faptul că există ceva adevăr în cele menționate, dacă este să aducem în discuție articolul publicat de către CNN: ”regimul de la Kiev nu numai că nu îşi dezminte crimele, ci se şi mândreşte cu acestea…, de la începutul anului, forţele armate ale Ucrainei au vizat peste 250 de nave comerciale care operau în interesul operatorilor economici ruşi, iar 28 de marinari şi-au pierdut viaţa”.

Din nou, nu mă uit în gura rușilor! Dar nu pot să nu compar atitudinea oficialilor români cu a celor bulgari sau turci într-o situație de securitate comună!

Prezent la Forumul Economic de la Sofia, Rumen Radev a făcut unele declarații care ar putea părea controversate, atât în România cât și la nivelul Uniunii Europene și al NATO! Asta după ce nave comerciale au luat foc și în apropierea apelor teritoriale ale Bulgariei! Astfel, Rumen Radev, a declarat că: „Mulți consideră că, dacă arătăm cu degetul spre agresor și îl amenințăm, atacurile se vor opri și, astfel, ne vom proteja apele teritoriale de eventuale atacuri. Vreau să dau exemplul României. Exact asta au făcut autoritățile române. Liderii politici au ieșit public și au declarat: Chiar dacă nu avem dovezi, noi știm că Rusia este responsabilă pentru aceste atacuri și le condamnăm categoric”.

Același Rumen Radev care a denunţat rezoluţia Parlamentului European cu privire la atacurile din Marea Neagră, afirmând că textul conţine „insinuări nefondate şi manipulatoare la adresa guvernului bulgar”. Astfel, premierul bulgar a adresat o scrisoare deschisă grupurilor politice din PE care, deşi salută operaţiunile de salvare întreprinse de autorităţile bulgare, deplânge răspunsul diplomatic al Sofiei, pe care îl consideră insuficient în faţa Moscovei. În apărarea sa, Radev a precizat că a fost singurul premier din cele trei state membre NATO de la Marea Neagră care l-a convocat pe ambasadorul rus în urma atacurilor cu drone, dar a subliniat că atunci când formulează acuzaţii, are şi dovezi clare, chiar dacă a apreciat că aceste atacuri servesc interesele ruse: „Am fost singurul premier dintre cele trei state membre NATO de la Marea Neagră care l-a convocat pe ambasadorul Rusiei şi şi-a exprimat foarte clar poziţia. Dar am principii. Atunci când formulez acuzaţii, înainte de a acuza, trebuie să am dovezi clare. Nu pot face acest lucru pe baza unor sloganuri”.

În ceea  ce privește Turcia, Hakan Fidan (ministrul turc de externe), declara că intensificarea atacurilor, atât din partea Rusiei cât și a Ucrainei, pune în pericol siguranța navigației în Marea Neagră: „În acest moment, ambele părți desfășoară atacuri de amploare pentru a-și asigura un anumit tip de superioritate militară una față de cealaltă înainte de venirea iernii, iar acest lucru afectează grav siguranța navigației în Marea Neagră”.

Acum, oare care este soluția diplomatică optimă la Marea Neagră? Cea desprinsă din pozițiile exprimate de Bulgaria și Turcia sau cea a României? Pentru că, vrând-nevrând suntem vecini la Marea Neagră, derulăm împreună o operațiune navală în Marea Neagră, iar fiecare parte poate juca un rol mai mare sau mai mic în asigurarea securității Mării Negre! Închei doar prin a aduce în discuție o ultimă frază a comunicatului lui Rumen Radev, făcut deunăzi când s-a referit la condamnarea Rusiei de către România pentru incidentele de la Marea Neagră: “Liderii politici au ieșit public și au declarat: Chiar dacă nu avem dovezi, noi știm că Rusia este responsabilă pentru aceste atacuri și le condamnăm categoric. Și ce s-a întâmplat? Două nave au fost lovite și scufundate fără nicio reținere în apele teritoriale ale României, una dintre ele chiar în urmă cu doar câteva zile”.

Oare este o acțiune neprietenoasă a lui Rumen Radev față de România? Sau este o formă de a-și transmite îngrijorarea că, prin poziția sa diplomatică, România nu face decât să-i facă pe ruși mai puțin preocupați în a nu aduce atacurile din Marea Neagră mai aproape de apele teritoriale și ale Bulgariei? La urma urmei, unde se termină Marea Neagră românească și unde începe cea bulgărească?