Primarul suspendat al Iaşiului, Gheorghe Nichita, a fost acuzat de procurorii DNA că a primit 10% dintr-un contract de aproape 70 de milioane de lei atribuit companiei UTI, deţinută de influentul om de afaceri Tiberiu Urdăreanu şi unei alte firme, precum şi reduceri la un hotel de lux din Bucureşti, dar şi cazare în China.
DNA a dispus joi seara punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţiunerea pentru 24 de ore a lui Nichita şi Urdăreanu pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi, respectiv, de dare de mită.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pe cauțiune pentru 60 de zile, începând cu data de 29 octombrie 2015, față Gabriel Iulius Mardarasevici, director al SC Information Business Consulting SRL (IBC) cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 29 octombrie 2015, față de Mihail Tănăsescu, vicepreședinte al grupului de firme UTI, cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
Procurorii anticorupţie au descoperit că în luna august 2013, în contextul implementării proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iași”, care privea fluidizarea traficului rutier și pietonal, precum și scăderea gradului de poluare, finanțat din fonduri europene, primarul Nichita a pretins și primit de la ceilalți inculpați mai multe foloase necuvenite pentru a agrea câștigarea licitației de către asocierea UTI – IBC și semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum și pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiții.
Acest lucru a avut la bază o înțelegere anterioară între Nichita, Mardarasevici și Urdăreanu, aceștia din urmă efectuând, cu sprijinul lui Tănăsescu și a unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor (ce urmau a fi dați cu titlu de mită).
De asemenea, demersurile au constat și în elaborarea și, ulterior, decontarea unor facturi pentru situații de lucrări conținând servicii neprestate, a căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iași.
Până în prezent, susţin procurorii DNA, Nichita a primit următoarele foloase materiale: – o parte din suma totală de 10% din valoarea contractului atribuit, – beneficii constând în reduceri de 30-40% (în total circa 15.100 lei) din prețurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din București, în perioada 2013-2015, – plata, în cursul anului 2014, a unor servicii de cazare la o vizită în China, efectuată de Nichita, alți angajați ai primăriei, precum și oameni de afaceri, între care și Gabriel Iulius Mardarasevici, – beneficii constând în achiziționarea unor echipamente electronice în perioada ianuarie-februarie 2014, evaluate la circa 20.000 lei.
Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că suma de 6,9 milioane lei, reprezentând 10% din valoarea contractului de lucrări, urma a fi remisă în raport cu cota de participare a asociaților UTI și IBC la contract, adică 80% reprezenta „contribuția” UTI, iar 20% reprezenta „contribuția” IBC la banii colectați cu titlu de mită pentru Nichita, parte din aceasta fiind colectată deja în contul IBC.
Gheorghe Nichita a fost suspendat din funcţia de primar al Iaşiului după ce DNA l-a acuzat de instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată (cinci acte materiale), instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, instigare la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Potrivit DNA, în perioada ianuarie — aprilie, Nichita, abuzând de funcția de primar, i-a determinat pe Liviu Hliboceanu, director general al Poliției Locale Iași, și Ștefan Avîrvarei, șef serviciu în cadrul poliției, dar și pe alte persoane din cadrul instituției pe care o conducea să efectueze, personal sau prin intermediari, verificări în baze de date care conțin informații ce nu sunt destinate publicității, iar ulterior să le folosească și să permită accesul unor persoane neautorizate la acestea, pentru a obține personal foloase nepatrimoniale necuvenite.
Nichita este acuzat că, în aceeași perioadă, i-a determinat cu intenție pe cei doi polițiști să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin efectuarea, fie personal, fie prin intermediul altor angajați ai Poliției Locale, a unor activități de supraveghere a unei persoane, iubita de a atunci a lui Nichita, cu consecința prejudicierii intereselor legale ale instituției din care făceau parte și pentru a obține un folos nepatrimonial necuvenit.
Tiberiu Urdăreanu este proprietarul companiei UTI, firmă care ani de-a rândul s-a impus pe piaţa autohtonă de securitate în urma câştigării unor contracte cu diverse instituţii şi companii ale statului.
A securizat Portul Constanţa, aeroportul de la Otopeni, a furnizat echipamente pentru Metrorex şi RATB, SPP, SRI sau pentru diverse autorităţi locale. A încasat milioane de euro pentru toate acestea. A primit 57,3 milioane de lei pentru mentenanţa sistemului de management al traficului şi a tuturor celorlalte sisteme de semaforizare din Bucureşti. Despre performanţa acestei lucrări se poate vedea de câteva săptămâni în Bucureşti: haos total, pentru că sistemul nu funcţionează. Este cel mai scump sistem de monitorizare pe care o capitală europeană îl plăteşte. Nu mai există nicio intersecţie integrată în sistem, nu mai primesc date de trafic din teren, nu se mai fac corelări de trafic etc. Tiberiu Urdăreanu este un favorit al politicienilor.
A obţinut contracte grase în timpul guvernării Alianţei DA, în perioada cât la primăria Capitalei a fost Adriean Videanu sau când la Ministerul Transporturilor a fost Miron Mitrea. Preşedintele Iliescu l-a decorat în 2004 Ordinul National pentru Merit în grad de Cavaler.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.